Zona Balcanilor "poate fi un exemplu de stabilitate"

România şi Grecia au pus la punct o serie de proiecte de colaborare pentru proiecte comune în regiune şi în Balcanii de Vest, mai ales pentru momentul când ambele ţări vor prelua preşedinţia unor organisme europene - Atena, pe cea rotativă a Uniunii Europene iar Bucureştiul respectiv pe cea a Procesului de Cooperare în Sud-Estul Europei.

Anunţul a fost făcut joi de miniştrii de externe Titus Corlăţean şi Dimitris Avramopoulos, într-o discuţie la Bucureşti.

Cele două ţări urmează să colaboreze mai îndeaproape pentru securitatea regională, dar şi împotriva migraţiei ilegale în Europa.

Grecia este percepută ca una dintre ţările vulneabile la imigraţie ilegală în spaţiul Schengen şi, în general, în Uniunea Europeană.

Ministrul grec de externe Dimitris Avramopoulos a explicat că ţara sa are de apărat o graniţă dificilaă cea mai lună graniţă maritimă a Europei şi că pentru asta are nevoie de ajutorul partenerilor europeni.

"Politica europeană anti-imigraţie nu ar trebui niciodată să ajungă să fie o politică xenofobă, inumană sau rasistă. Trăim într-o Europă democratică, cu naţiuni democratice, şi avem valori de bază care trebuie respectate, dar e o diferenţă între adoptarea unei politice anti-imigraţieoniste şi mai umane şi apărarea graniţelor Europei", a declarat Dimitris Avramopoulos.

"Am avut în Grecia peste 500 de mii de imigranţi ilegali, dar au fost trataţi în mod uman. Ştiţi că una din cauzele crizei econnomice din Grecia a fost suma cheltuită pentru sănătate. Numai în 2009 am cheltuit 1,5 miliarde de euro pe asistenţă medicală gratuită pentru imigranţi ilegali", a adăugat ministrul grec de externe.

Grecia şi România intenţionează să transforme Balcanii dintr-o zonă cu o reputaţie proastă în Europa într-una care poate fi un exemplu de stabilitate.

Cele două state vor colabora şi pentru protejarea graniţelor

De altfel, şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean a mulţumit pentru sprijinul acordat de Grecia pentru aderarea României la spaţiul Schengen.

"Contăm pe sprijinul Greciei pentru ca până la finalul anului să fie adoptată o decizie corectă şi legitimă pentru aderarea României şi respectiv a Bulgariei, posibilă pe baza soluţiei convenită anterior, aderarea în două trepte", a declarat Titus Corlăţean.

În pofida crizei, Grecia este al 6-lea partener comercial şi investitor străin în România, cu schimburi comerciale, anul trecut, care s-au ridicat la 1,111 miliarde de euro.

În prezent, sunt 5.520 de companii elene în România. Până acum, băncile greceşti de la noi, în pofida crizei, şi-au menţinut operaţiunile.

MInistrul grec de externe, Dimitris Avramopoulos, a explicat că actuala criză nu face decât să întărească Grecia şi să ducă la o schimbare revoluţionară.

"Următorul parlament, când va veni momentul, va aborda reforma constituţională, care va fi baza pentru o nouă arhitectură a Greciei. Dincolo de criză, Grecia rămâne unul dintre cei mai importanţi actori şi factori de stabilitate în regiune", a spus Dimitris Avramopoulos.

Şeful diplomaţiei elene a explicat că, în Europa, criza diferă de la ţară la ţară, iar în Grecia economia reală nu a fost afectată şi este solidă, şi că doar felul în care statul administrează lucrurile trebuie modificat.