Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului, la Cluj

Muzeul de artă din Cluj a găzduit joi Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului, organizată la iniţiativa lui Andrei Klein, unul din cei patru supravieţuitori ai lagărului morţii de la Moghilev, Transnistria, unde mii de evrei au fost exterminaţi de autorităţile române de la acea vreme.

La evenimentul de la Cluj au participat numeroşi istorici care au vorbit despre pogromul de la Iaşi, cei din Dorohoi sau cel din Galaţi.

Istoricul Adrian Cioflâncă spune că astfel de lucruri au fost posibile pentru că în societatea românească a vremii era o atmosferă profund antisemită.

Deşi unele rapoarte susţineau ca persoanele ucise ar fi fost comunişti sau sabotori, alte documente contrazic aceste informaţii, mai spune Adrian Ciofâlncă.

"Vedem deodată că nu erau comunişti ăia, erau refugiaţi, cum vedem astăzi că se îngrămădesc la graniţele Ungariei, Austriei ş.a.m.d., c au fost băgaţi în tr-un lagăr şi lăsaţi fără mâncare trei zile şi la un moment dat lumea a început să strige, domnule daţi-ne drumul dacă nu ne daţi apă şi mâncare, după care, prin nivelul sonor probabil au deranjat ilustrele feţe, s-a pus o mitralieră pe gara de la garaj şi s-a deschis focul în plin şi au fost măcelaăriţi 400 de oameni", a spus Adrian Cioflâncă.

Ziua Naţională de comemorare a victimelor Holocaustului a fost stabilită la 9 octombrie, în amintirea momentului din 1941, când a început deportarea evreilor şi a romilor din Bucovina şi Basarabia.

Dimineaţă, preşedintele Klaus Iohannis a adus un omagiu victimelor Holocaustului în numele statului român, în cadrul comemorării de la monumentul din centrul Capitalei dedicat victimelor Holocaustului.