Ziua Națională a României în "Oraşul celor trei uniri", Iași
La Iaşi au fost luate marile hotărâri care aveau să ducă la realizarea Marii Unirii, spun istoricii.
Articol de Dan Andreşescu, 01 Decembrie 2014, 11:40
Un întreg capital simbolic poate fi aşezat în dreptul Iaşiului, atunci când se vorbeşte despre unirea românilor.
La Iaşi au fost luate marile hotărâri care aveau să ducă la realizarea Marii Unirii, spun istoricii.
Fără a forţa, putem spune că gestul unificării este al tuturor, iar în ceea ce priveşte capitala istorică a Moldovei, ea îşi defineşte rolul prin formula "Oraşul celor trei uniri".
De ce? Ei bine, un răspuns se găseşte în precizările profesorului Cătălin Turliuc, de la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" din Iaşi.
"Avem informaţii că şi actul de la 1600-1601, şi ceea ce s-a întâmplat la 1859 şi mai ales ceea ce s-a întâmplat în dramaticul an 1918 sunt conectate cu oraşul Iaşi, care a fost în toate aceste instanţe un oraş-capitală, un oraş care a dat pe altarul unirii românilor jertfa sa. Ceea ce s-a întâmplat în 1918 este, poate, peremptoriu. După trei luni de război, Iaşiul a devenit capitala rezistenţei până la capăt. Aici au fost luate marile hotărâri care, în cele din urmă, aveau să ducă la realizarea Marii Uniri.
"Să nu uităm că Marea Unire a fost un şir de evenimente care au început cu primăvara anului 1918, cu 27 martie, atunci când Basarabia s-a unit cu ţara mamă, un act care a fost validat la Iaşi de către Guvernul Marghiloman, că Cernăuţiul, care a marcat unirea Bucovinei, a avut puternice rezonanţe la Iaşi, că voluntarii transilvăneni, cei care vor fi încadraţi în Armata română şi vor lupta pentru realizarea idealului naţional au fost primiţi aici, la Iaşi, în faţa statuii lui Alexandru Ioan Cuza, simbolul Unirii românilor", a spus profesorul Cătălin Turliuc".
