Ziua maghiarilor, sărbătorită şi în România

Ziua de 15 martie marchează aniversarea revoluţiei din 1848 şi ziua maghiarilor de pretutindeni.

Premierul ungar, Orban Viktor, arată într-un mesaj că anul trecut comunitatea cetăţenilor ungari a crescut cu 150.000 şi estimează că anul acesta alte 100.000 de persoane care trăiesc în afara graniţelor Ungariei vor primi cetăţenia acestui stat.

Şeful guvernului de la Budapesta aminteşte în mesajul său de "marea operă a reîntregirii naţiunii peste hotare".

Şi premierul român, Mihai Răzvan Ungureanu, arată într-un mesaj că maghiarii din România sunt respectaţi pentru contribuţia la guvernarea eficientă a ţării şi că românii şi maghiarii îşi doresc, împreună, consolidarea statului naţional român modern.

Cum au aniversat maghiarii în România ziua de naştere a naţiunii lor

Sărbătorirea zilei maghiarilor de pretutindeni a adunat joi la Cluj aproape 1000 de persoane care au organizat un marş pe străzile oraşului şi au depus coroane de flori la plăcuţa poetului Petofi Sandor de pe clădirea fostului Hotel Biasini.

În timpul dimineţii aproximativ 400 de persoane, printre care s-a aflat şi consulul Ungariei la Cluj, au mărşăluit prin centrul oraşului purtând steaguri ale Ungariei şi ale ţinutului Secuiesc şi intonând cântece despre revoluţia maghiară din 1848.

Aceeaşi sărbătoare a maghiarilor de pretutindeni a adunat la Târgu Secuiesc mai mult de 5000 de participanţi.

La Târgu Mureş numărul celor care au fost prezenţi la acţiunile organizate de Partidul Civic Maghiar a fost însă de numai câteva sute participanţi, care s-au adunat la statuia poetului Petofi Sandor înainte de a porni într-un marş.

Alte acţiuni la Târgu Mureş au fost cele ale Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania şi cea organizată de UDMR, la aceasta fiind prezent şi vicepremierul Bela Marko.

La manifestarea organizată de filiala Mureş a UDMR la Monumentul Secuilor Martiri au fost prezente peste 3000 de persoane, ne informează corespondentul RRA, Raul Matiş.

Vicepremierul Marko Bela, prezent la manifestare, a subliniat faptul că deşi au trecut 164 de ani de la revoluţia ungară de la 1848 de atunci şi până în prezent maghiarii au fost nevoiţi să lupte mereu pentru libertate.

"La fel se întâmplă şi astăzi, când maghiarii trebuie să lupte pentru învăţământ în limba maternă, pentru propriile şcoli, dar şi pentru secţii maghiare la UMF astfel încât medicul să poată vorbi în limba maghiară cu pacientul", a spus Marko Bela.

La Târgu Mureş ziua maghiarilor a fost sărbătorită fără nici un fel de probleme iar preşedintele Partidului Civic Maghiar din judeţul Mureş, Laszlo Gyorgy, le-a mulţumit românilor pentru respectul pe care l-au manifestat faţă de această sărbătoare a maghiarilor.

La Budapesta manifestările care au marcat ziua maghiarilor au fost însoţite de proteste

La Budapesta, seria manifestărilor oficiale a început joi dimineaţă, în Piaţa Kossuth din faţa parlamenutului, printr-un ceremonial de arborare a drapelului Ungariei şi a continuat cu discursuri festive şi un concert, în prezenţa unui număr mare de oameni, unii sosiţi din Polonia pentru a lua parte la sărbătoarea naţională ungară.

Pe lângă depunderi de coroane din partea autorităţilor şi marşuri, o mulţime de locuitori ai Budapestei au protestat împotriva măsurilor economice ale guvernului maghiar.

Numeroase persoane de toate vârstele s-au adunat joi pe Drumul Presei Libere din Budapesta, pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de măsurile din ultima perioadă ale guvernului condus de Viktor Orban, transmite corespondentul RRA Emil Groza.

Manifestaţia a fost anunţată, pe un portal de socializare, de grupul numit "Un milion pentru libertatea presei ungare", care a organizat şi în trecut acţiuni de protest faţă de noua lege privind mass-media şi faţă de noua constituţie a Ungariei.

Oamenii cu cocardă prinsă în piept şi cu drapele naţionale în mâini, dar şi cu pancarte cu texte precum "Oraşul este al nostru", "Libertate, egalitate, fraternitate" sau "A fost de-ajuns", au ascultat discursuri prin care a fost criticat guvernul şi şi-au exprimat la rândul lor nemulţumirea.

Într-o listă cu 12 solicitări, elaborate de organizatori, se arată că aceştia cer asigurarea libertăţii presei prin reglementări moderne, limitarea influenţei oligarhilor de partid, respectarea libertăţii religiei cât şi o transparenţă în finanţarea partidelor.

Printre revendicările protestanţilor se numără şi o lege electorală nouă şi echilibrată, un sistem de impozitare progresiv, care să-i avantajeze pe cei cu venituri reduse, asigurarea de drepturi egale şi dezvoltarea sistemului social şi de sănătate.