Ziua Maghiarilor, sărbătorită în România

Ziua Maghiarilor de Pretutindeni a fost sărbătorită în mai multe oraşe din Transilvania.

Sute de persoane s-au strâns la statuia poetului Petöfi Sándor din Târgu Mureş.

Alături de ei a fost prezent şi ambasadorul Ungariei în România, Oszkár Fuzes.

În discursul său, reprezentantul statului maghiar a declarat că este sigur că "gândul de autonomie va prinde contur legislativ".

Ambasadorul a adăugat că aceste idei şi solicitări "nu iau de la România nimic, şi cu cât este mai democratică societatea maghiară din România, cu atât va fi mai bună şi România".

La Cluj-Napoca, reprezentanţii a nouă organizaţii maghiare de tineret au cerut îndepărtarea unor plăcuţe comemorative amplasate pe vremea fostului primar Gheorghe Funar, care, în opinia lor, ar leza interesele comunităţii maghiare.

Într-un manifest în 12 puncte ei cer restabilirea denumirii maghiare din perioada interbelică a unor strâzi, universitate de stat în limba maghiară şi înfiinţarea unui centru cultural pentru tineretul maghiar din Cluj Napoca.

Viceprimarul László Attila a declarat că unele solicitări, cum ar fi instalarea de inscripţii bilingve pe străzile municipiului Cluj-Napoca sau înlăturarea plăcuţelor din vremea lui Funar, "jignitoare la adresa oricărei etnii", sunt "pertinente".

Câteva sute de persoane au participat şi la ceremonialul de înălţare a drapelului secuiesc pe clădirea Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc.

Steagul ar urma să rămână lângă cel al României.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a adăugat că drapelul secuiesc este un "steag pur", un simbol cu o importanţă deosebită pentru comunitatea maghiară şi arborarea lui reprezintă un mesaj transmis tuturor locuitorilor din ţinutul secuiesc.

La Cluj-Napoca, manifestările de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni au început în faţa Institutului Teologic Protestant, unde s-au adunat participanţii, care au plecat apoi pe jos, încolonaţi pe şosea, însoţiti de poliţişti şi jandarmi, spre Biserica Romano-Catolică "Sfântul Mihail", unde a fost oficiată şi o slujbă religioasă.

Manifestanţii au avut steaguri ale Ungariei, ale secuilor şi ale asociaţiei "Mişcarea 64 de comitate".

Reprezentanţi ai batalionului secuiesc au afişat un banner pe care scria "Ţinutul secuiesc nu e România".

Manifestări dedicate Zilei Maghiarilor, la care au participat site de persoane, au mai avut loc la Oradea, Satu Mare, Arad şi Sălaj.

Tun istoric, dezvelit la Târgu Secuiesc

În judeţul Covasna, la Târgu Secuiesc, mai multe persoane s-au adunat de Ziua Maghiarilor.

Aproximativ 7.000 de persoane au participat astăzi la manifestările organizate în municipiul Târgu Secuiesc cu prilejul Zilei Maghiarilor de Pretutindeni şi comemorării revoluţiei de la 1848.

Conform tradiţiei, manifestarea a început cu o paradă a husarilor şi a cetăţenilor din satele învecinate care au venit la Târgu Secuiesc în căruţe împodobite cu steaguri roşu, alb şi verde.

Centrul de greutate al manifestărilor l-a prilejuit dezvelirea, în centrul municipiului Târgu Secuiesc, a tunului revoluţionarului paşoptist Gábor Aron, singurul tun din cele 64 turnate de acesta care s-a mai păstrat până în ziua de astăzi.

Tunul a fost adus special pentru acest eveniment de la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.

Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, prezent la ceremonie, a declarat că acest tun reprezintă pentru maghiari "simbolul speranţei şi încrederii în forţa idealurilor".

Kelemen Hunor a declarat că "în 1848, în noiembrie, când nu mai era speranţă de a lupta mai departe, Gábor Aron avea încredere, şi avea credinţă, şi a reuşit în două săptămâni să pună în mişcare o fabrică mică şi să confecţioneze tunuri. Şi eu cred că asta este cea mai importantă semnificaţie, dacă credem în ceva, vom reuşi"

La ceremonie a fost prezent şi europarlamentarul László Tökes, care a făcut o amplă pledoarie pentru autonomia teritorială, menţionând că aceasta este sinonimă cu libertatea.

László Tökes a spus că "limba maghiară este ceva firesc să devină o limbă oficială şi chiar românilor le-ar putea place să vorbească maghiară".

Europarlamentarul a mai spus că maghiarii din România nu se bucură pe deplin de libertate, dovadă faptul că nu îşi pot folosi pe deplin limba maternă, iar oficializarea limbii maghiare în judeţele locuite majoritar de maghiari este, în opinia sa, o cerere îndreptăţită.

Ceremonii dedicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni au avut loc astăzi şi la Sfântu Gheorghe, însă numărul participanţilor a fost mult mai mic faţă de anii precedenţi din cauza vremii capricioase, a informat corespondentul Radio România Actualităţi, Mălina Negrea.