Ziua maghiarilor de pretutindeni

Ungaria sărbătoreşte Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, zi marcată şi de populaţia de etnie maghiară din România, în special prin depuneri de coroane la monumentele unor personalităţi maghiare, marşuri şi slujbe religioase.

Manifestările din acest an au atras însă atenţia după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, la Sfântu Gheorghe, a avut loc Adunarea Generală a Aleşilor Locali din Secuime, unde s-a cerut ca limba maghiară să fie recunoscută drept limbă oficială în judeţele locuite majoritar de maghiari.

Data de 15 martie nu este Ziua Naţională a Ungariei, ci este data la care maghiarii de pretutindeni sărbătoresc începutul Revoluţiei de la 1848.

Ziua de 15 martie este considerată o zi importantă în emanciparea naţiunii maghiare, care făcea parte la acea vreme din Imperiul Habsburgic.

"Chiar dacă revoluţia a fost învinsă atunci, idealurile ei s-au impus în timp", a spus preşedintele Organizaţiei Bucureşti a UDMR, Budai Richard.

"Minoritar este numai numeric, deci cantitativ. Asta nu înseamnă că din punct de vedere al intelectului sau din alt punct de vedere ar fi minoritari.

"Iar practic un cetăţean în clipa în care este egal, conform Constituţiei, are aceleaşi drepturi sau ar trebui să aibă aceleaşi drepturi. Practic, noi în 1848, 15 martie, a fost o Proclamaţie, noi atunci am cerut Imperiului Habsburgic drepturi egale tuturor cetăţenilor", a declarat preşedintele Organizaţiei Bucureşti a UDMR.

Relatările de presă s-au concentrat în ultimele zile asupra sărbătoririi Zilei Maghiari de Pretutindeni în judeţele cu o importantă populaţie de etnie maghiară, Harghita, Covasna şi Mureş.

Ziua este sărbătorită însă în toate localităţile în care există comunităţi închegate de maghiari, inclusiv la Bucureşti.

Atenţia presei asupra judeţelor Harghita şi Covasna se datorează declaraţiei de zilele trecute a Adunării Aleşilor Locali din Secuime, în care se solicită ca limba maghiară să obţină statutul de limbă oficială în respectivele judeţe.

Consilierul prezidenţial în probleme de minorităţi, Eckstein-Kovács Péter, atrage însă atenţia că Adunarea Aleşilor Locali a fost organizată de un segment redus al minorităţii maghiare, aşa că nu ar trebui să i se exagereze importanţa.

"Au participat cam 10-15% dintre aleşii locali, cei care au fost aleşi pe listele Partidului Civic Maghiar, concurenta UDMR. Acesta este cadrul în care s-a discutat acest lucru.

"Pe de altă parte, hotărâre, nu este o hotărâre, pentru că, dacă eu hotărăsc că de astăzi sunt regele Spaniei, pot să declar, dar nu am puteri ca să mă impun ca şi rege al Spaniei", a declarat Eckstein-Kovács Péter.

Minoritatea maghiară din România reprezintă mai puţin de 7% din populaţie.

Singurele judeţe în care numărul maghiarilor este mai mare decât cel al românilor sunt Harghita şi Covasna.

Preşedintele Traian Băsescu a transmis astăzi un mesaj maghiarilor din România.

În mesajul său, şeful statului a evidenţiat că prezenţa minorităţii maghiare în Parlament, în Guvern şi în administraţiile locale este o garanţie a relaţiilor normale dintre minoritate şi majoritate.