Vineri este Ziua Internaţională a Mării Negre, o zi care, mai mult ca oricând, organizaţiile non guvernamentale şi instituţiile interesate de protecţia mediului atrag atenţia că zonele marine sunt folosite deseori ca gropi de gunoi pentru deşeuri menajere şi industriale.

Marea Neagră este a treia mare care suprafaţă din Europa.

Este cea mai izolată faţă de Oceanul Planetar şi este foarte vulnerabilă în faţa presiunilor exercitate de activităţile umane, iar starea sa de sănătate depinde atât de statele costiere, cât şi de cele non costiere.

Poluarea marină nu ţine însă cont de graniţe, de aceea se impune ca autorităţile, sectorul de afaceri, organizaţiile non guvernamentale şi cetăţenii să-şi asume o parte din responsabilitatea faţă de protecţia mediului marin.

"De la an la an, cantitatea de deşeuri marine care ajunge fie pe plajă, fie în apele mărilor creşte şi acest lucru este clar datorat intervenţiei umane, activităţilor umane care se desfăşoară în preajma mărilor. Noi încercăm să le arătăm tuturor cât de important este să privească marea ca pe un loc de relaxare, nu ca pe o groapă de gunoi", a spus directorul executiv ONG "Mare Nostrum, Mihaela Cândea.

Situaţia ecologică a Mării Negre s-a înrăutăţit în ultimii 35 de ani din cauza reziduurilor transportate de râurile din 17 ţări, a pescuitului excesiv, dar şi a deversărilor necontrolate de produse petroliere.

"Toate aceste deşeuri se descompun, altele ajung să devină adevărate capcane pentru fauna marină - plasticele sau plasele de pescuit abandonate sau pierdute. Deci, într-un fel sau altul, orice deşeu care ajunge în mare are repercusiuni asupra ecosistemului", a declarat Tania Zaharia, director ştiinţific Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină "Grigore Antipa".