Ziua Holocaustului, comemorată la Memorialul din Bucureşti

Ziua Holocaustului a fost comemorată luni la Memorialul din Bucureşti, după ce, la sfârşitul săptămânii, evenimente similare au avut loc în mai multe locuri din ţară.

Serviciul religios din deschiderea ceremoniei de la monumentul din Bucureşti al victimelor Holocaustului din România a fost oficiat în amintirea evreilor morţi pe teritoriile aflate sub administraţie românească în cel de-al Doilea Război Mondial.

Mesajul transmis în momentul în care, la Bucureşti, a fost pusă piatra de temelie a Memorialului Holocaustului a fost "Nu lăsaţi istoria să se repete".

Potrivit definiţiei din raportul comisiei care a studiat Holocaustul în România, Holocaustul reprezintă "persecuţia sistematică organizată de stat şi exterminarea evreilor europeni de către Germania nazistă, de aliaţii şi colaboratorii săi, între 1933 şi 1945".

Documentul arată că au fost între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni care şi-au pierdut viaţa atunci.

Acestora li s-au adaugat aproximativ 11.000 de romi, morţi în deportările din Transnistria.

Deportările masive din timpul regimului lui Ion Antonescu au început la 9 octombrie 1941.

Victimele urcate în "trenurile morţii"

Multe dintre victime au fost urcate în aşa-numitele "trenuri ale morţii" sau au fost silite să meargă pe jos în condiţii inumane dincolo de Nistru.

Unul dintre supravieţuitorii Holocaustului, Iancu Zuckerman, declara într-un interviu de anul trecut că în vagonul în care acesta a urcat se aflau 137 de oameni, iar când a coborât, după nouă ore, mai erau în viaţă doar opt.

"129 de morţi am avut în jurul meu. După ce am parcurs o distanţă de 20 de kilometri: Iaşi - Podu Iloaiei", a spus Iancu Zuckerman.

Un alt supravieţuitor al Holocaustului, Liviu Beris, a precizat că a fost martor la o întâmplare în care un bătrân care a rămas în urmă a fost împuşcat.

Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, spune acum că aceste lucruri nu trebuie uitate.

"Noi suntem 8.000 din 850.000 de evrei care au locuit în România înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial. Sigur, este un moment de mare durere.

"Este vorba de fraţi şi surori, de oameni, în primul rând. Şi cei care au comis aceste crime nu pot fi decât condamnaţi de istorie", a declarat Aurel Vainer.

Raportul comisiei care a studiat Holocaustul în România subliniază că guvernul Antonescu a oprit definitiv deportările în martie-aprilie 1943.

Au urmat discuţiile despre repatrierea evreilor deportaţi. Rezultatul acestei schimbări a fost supravieţuirea a peste 290.000 de evrei români.