Ziua Holocaustului comemorată în România

Europa, unde, de altfel, s-a şi consumat drama lagărelor de exterminare în cel de-al Doilea Război Mondial, a comemorat, luni, Ziua Holocaustului, marcând, practic, eliberarea de către trupele sovietice a odiosului lagăr de la Auschwitz - Birkenau, cel mai mare din spaţiile de ucidere în masă a evreilor, imaginat de nazişti şi construit pe teritoriul polonez.

Şase milioane de evrei au murit în lagărele de exterminare, mulţi inclusiv din România.

La Timişoara s-a încheiat, luni, o săptămână a memoriei, organizată de Institutul Francez, cu conferinţa susţinută de Carol Iancu, profesor la Universitatea Paul Valéry Montpellier 3, director al Şcolii de Înalte Studii ale Iudaismului, transmite corespondentul Radio România Actualități Alina Bujancă.

Şi în momentele cele mai teribile se poate rezista - a declarat Carol Iancu, profesor la Universitatea Paul Valéry din Montpellier, care le-a vorbit în această seară timişorenilor despre oameni care s-au opus ororilor holocaustului şi au salvat vieţi şi destine.

"Aduc exemplul ministrului Franţei la Bucureşti, celebrul ambasador Jacques Truelle; el a avut o atitudine umanistă faţă de comunitatea evreiască şi, mai ales, faţă de elevii evrei. Noi, aici, suntem în faţa unei politici a unui stat industrializat, unul din cele mai avansate state din Europa, care a decis nimicirea unui popor întreg numai pentru faptul că aceşti oameni s-au născut într-un pat, şi nu în altul, în sensul că, fără să aibă vreo vină, pentru că sunt evrei, vor trebui, din păcate, fi nimiciţi.

"Problema iertării este o altă problemă, adică din punct de vedere filozofic, dar aceste lucruri nu trebuie uitate. Şi, bineînţeles, voi pune accent asupra faptului că o serie întreagă de intelectuali români, de oameni politici s-au opus politicii de purificare rasială a lui Antonescu", a declarat Carol Iancu.

Preşedinta Comunităţii Evreilor din Timişoara, Luciana Friedmann, a declarat că tânăra generaţie nu trebuie să uite ceea ce s-a întâmplat.

"A fost o calamitate istorică greu explicabilă şi în zilele noastre şi doar învăţând, doar ştiind cu mai mare exactitate ce a fost, de fapt, generaţiile noi pot să nu repete ce a fost atunci. Din acest motiv, cred că nu este un clişeu ceea ce spun acum, deşi ştiu că se spune de multe ori, dar ignoranţa este, într-un fel, cel mai mare duşman al nostru", a spus Luciana Friedmann.

La rândul său, directorul Institutului Francez din Timişoara, Daniel Malbert, organizatorul evenimentului, a declarat că ura nu trebuie să existe într-o ţară europeană, dar este important să se ştie că Europa de astăzi se bazează pe pace şi unitate.

La finalul conferinţei au fost aprinse lumânări pe treptele sinagogii din cetate în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în timpul holocaustului.

Ceremonii în memoria evreilor, dar şi a multor romi ucişi în lagărele naziste

Ceremonii similare celor de la Timişoara s-au desfăşurat, luni, în mai multe oraşe din România atât în memoria evreilor, dar şi a multor romi ucişi în lagărele naziste, transmite corespondentul RRA, Mădălin Iacob.

Rachel Năstase este singura braşoveancă în viaţă, care a supravieţuit lagărelor de exterminare naziste.

Avea 14 ani când a coborât din trenul morţii, la Auschwitz, împreună cu familia.

Părinţii şi două surori au murit în camera de gazare; ea, două surori şi fratele mai mic au scăpat.

În 27 ianuarie 1945, Rachel Năstase se afla în lagărul de la Birkenau şi povesteşte ce s-a întâmplat atunci.

"Noaptea a venit cineva cu o lanternă, îmbrăcat în alb, şi a vorbit româneşte şi a întrebat: "Ştie cineva româneşte?" Şi a zis: "Aveţi încă răbdare, că mâine vine Crucea Roşie şi vă scoatem de aici". Şi aşa ne-au scos din Birkenau, dintre morţi", a spus Rachel Năstase.

Mărturii ale romilor supuşi exterminării în Transnistria, deportaţi în 1942 şi 1943 au fost cuprinse în cartea "De ce nu plâng? Holocaustul romilor şi povestea lor adevărată". Volumul este semnat de Delia Grigore, Mihai Neacşu şi coordonatorul ediţiei, Adrian Furtună.

"Sunt aproximativ 35 de mărturii pe care le-am cules de-a lungul a patru ani. Conform Raportului Comisiei Wiesel, au fost 25.000 de romi deportaţi, însă aceasta nu se poate stabili cu exactitate. Dintre ei au supravieţuit jumătate, iar tratamentele care le-au fost aplicate au fost tratamente menite ca ei să piară. Foarte mulţi dintre ei au stat sub cerul liber, în condiţii de iarnă; li se administra cantitate foarte mică de hrană, erau puşi la muncă forţată", a spus Adrian Furtună.

Mărturiile romilor deportaţi în Transnistria sunt publicate în limbile română, engleză şi romani.