Ziua de mărţişor, sărbătorită în toată ţara

Generalizat astăzi, la sate şi oraşe, mărţişorul este confecţionat din două fire colorate alb şi roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor şi femeilor care îl poartă agăţat în piept, una sau mai multe zile.

Romanii sărbătoreau începutul primăverii la 1 martie, lună care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu ce personifica renaşterea naturii.

Se spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi fericire.

Sunt formate dintr-o fundiţă roşu cu alb, roşul semnificând iarna iar albul - primăvara. La această fundiţă se adaugă alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar sau inimă.

După unele tradiţii, firul Mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul primăvara, la naşterea anului agrar.

Mărţişorul este un obicei vechi românesc, atestat în toate zonele locuite de români şi aromâni, preluat apoi de alte popoare din centrul şi sud-estul Europei.

Târguri de mărţişor în Bucureşti

La Bucureşti, Mărţişorul este serbat, ca în fiecare an, prin târguri tradiţionale.

Între 25 februarie şi 1 martie, la Muzeul Ţăranului Român are loc Târgul Mărţişorului.

Aproximativ trei sute de meşteri ţărani, artişti plastici şi studenţi prezintă o gamă largă de produse, de la mărţişoare de criză şi până la cele gastronomice ca turtă dulce, dulceţuri, zacuscă, prăjiturele de Alexandria şi de Baia Mare, sau miere.

Din 24 februarie pana pe 8 martie, Galeria Dalles găzduişte Festivalul Primăverii.

Între mărţişoarele care pot fi găsite aici se numără gravură şi felicitări 3D, decoraţiuni interioare si de gradina, flori şi bijuterii, daruri dulci sau muzicale, cărţi sau jocuri de dormitor.

De la parada mărţişoarelor nu lipsesc nici târgurile organizate în cadrul marilor centre comerciale.

Expoziţii dedicate mărţişorului şi în ţară

De astăzi şi până pe 8 martie, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, are loc o expoziţie cu vânzare de mărţisoare, realizate de elevii şcolilor din Galaţi.

Intitulată "Salonul Mărţisorului", expoziţia este organizată în scop umanitar, banii încasaţi din vânzarea mărţişoarelor urmând să fie donaţi unei fetiţe de nouă ani, Oprea Simona, care suferă de cancer.

Potrivit corespondentului Radio România, Maria Mândiţă, preţul unui mărţisor nu depăşeşte doi lei.

Alături de obiectele confectionate de elevii gălăţeni se află, la vânzare şi mărţişoare şi felicitări din Suedia, Norvegia, Germania, Italia şi Republica Moldova.

Elevii de la şcoala din Palanca, din Bacău, sărbătoresc venirea primăverii altfel, original chiar, prin artă naivă.

Pictorul naiv Ioan Maric este invitatul de onoare al Sărbătorii Mărţişorului pusă la cale de directorul şcolii, prof.Dumitru Cojocaru, elevii şi cadrele didactice din unitatea de învăţămînt, artistul pregătindu-se pentru eveniment cu nu mai puţin de 150 de lucrări pe care le va expune întru bucuria gazdelor.

Sărbătoarea Mărţişorului are loc de la ora 12:00, ne-a informat corespondentul Radio România, Florin Filioreanu.

Copii de la grădiniţa nr 10, împreună cu Protoeria Constanţa organizează astăzi, o activitate socială. Micuţii au făcut mărţişoare pe care, ulterior le-au vândut, iar din banii obţinuţi au cumpărat alimente, pe care le vor dărui Cantinei sociale.

Beneficiarii cantinei sunt aproximativ 50 de elevi de la Şcoala Generală nr. 11 şi din zonă.

Şi copii din Centrul de zi Agigea s-au gândit să aducă o rază de bucurie celor singuri.

Ei vor vizita Căminul pentru persoane vârstnice, pentru a le oferi doamnelor câte un mărţişor, ne-a transmis corespondentul Radio România, Mona Constantinescu.

Google, transformat în mărţişor

În prima zi de primăvară, logoul motorului de căutare Google a devenit un şnur alb cu roşu- tradiţionalul mărţişor.

Deşi nu se ştie cu exactitate de când datează acest obicei, se ştie că prima zi a primăverii era celebrată încă de acum aproximativ 8.000 de ani, iar mărţişorul îşi are originea în credinţele şi practicile agrare de atunci.