Vineri este așteptată pronunțarea privind suspendarea actelor prin care 2 judecători au fost numiți la CCR

La Curtea de Apel Bucureşti este aşteptată vineri, după două amânări, pronunţarea în dosarele în care se solicită suspendarea actelor prin care Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş au fost numiţi judecători la Curtea Constituţională. Judecătoarea Olimpiea Creţeanu este magistratul din acest caz şi, dacă ar admite cererile avocatei Silvia Uscov, cei doi sau unul dintre ei nu ar mai putea exercita până la recurs calitatea de judecător constituţional.

În această situaţie ar putea rămîne doar şapte sau opt din cei nouă judecători de la CCR, ceea ce ar putea influenţa şi decizia privind pensiile magistraţilor, decizie amânată şi ea deja de mai multe ori.

Diana Surdu este acum în direct cu mai multe informaţii despre acest dosar: ”Încă aşteptăm decizia. La începutul anului, avocata Silvia Uscov a susţinut în sala de judecată că Mihai Busioc şi Dacian Dragoş nu îndeplinesc una dintre condiţiile pentru a fi numiţi în funcţia de judecători constituţionali şi anume, vechimea de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

În cazul lui Mihai Busioc, lucrurile ar fi mai clare, acesta având şi o decizie de la Curtea Constituţională din 1 iulie 2025, prin care s-a stabilit că numirea sa este constituţională, iar deciziile CCR sunt definitive, obligatorii şi nu pot fi desfiinţate de instanţele de judecată. Dacian Dragoş a fost numit la Curte de preşedintele Nicuşor Dan.

Reclamanta susţine că vechimea necesară pentru a fi numit la instanţa constituţională, trebuie să fie realizată în activitatea practică juridică, de avocat, consilier juridic, judecător sau procuror, sau în cea universitară, dar exclusiv cu profil juridic.

Dacian Dragoş a activat ca profesor universitar la Facultatea de Drept doar aproximativ 3 ani şi 4 luni, între octombrie 1998 şi februarie 2002, iar restul carierei sale s-a desfăşurat la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrativă de la Universitatea Babeş-Bolyai, unde, deşi predă materia de drept, nu ar constitui învăţământ juridic superior în sensul constituţional şi legal al acestei noţiuni.

În timpul procesului, reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale a solicitat respingerea contestaţiei depusă de avocata Uscov, pe motiv că cererea acesteia a fost depusă tardiv. El a explicat că decretul preşedintelui Nicuşor Dan, privind numirea lui Dacian Dragoş la CCR, a fost publicat în Monitorul Oficial în 8 iulie 2025, iar reclamanta avea termen 30 de zile pentru depunerea unei plângeri prealabile, ori această plângere a fost depusă în 30 decembrie 2025.

Consilierul juridic a arătat că la dosar există dovezi care atestă că Dacian Dragoş a predat exclusiv discipline cu caracter juridic, norma sa didactică fiind compusă din următoarele discipline: drept administrativ, Uniune Europeană, dreptul achiziţiilor publice şi dreptul muncii. De menţionat că Dacian Dragoş face parte din tabăra de la Curtea Constituţională care susţine proiectul guvernului de reformă a pensiilor de serviciu ale magistraţiilor, tabără care are însă o majoritate fragilă, de 5 la 4.”/editor Florin Lepadatu/