Viitorul legumiculturii "este în spaţii protejate"

Descoperite de mayaşi cu trei mii de ani în urmă, aduse pe bătrânul continent pe la 1600 de conchistadorii spanioli şi intrate în obiceiurile alimentare ale europenilor abia în secolul al 19-lea, banalele roşii erau, până nu cu mult timp în urmă, pentru tot românul un produs nelipsit vara de pe masă.

Motiv de mândrie - roşiile româneşti sunt cele mai gustoase, mai parfumate şi mai dulci - până când practic parcă au intrat în pământ, cu seminţe cu tot, lăsând locul celor din import, deseori etichetate, spre "liniştirea" cumpărătorilor, drept "roşii autohtone".

Totuşi, tomatele româneşti se mai găsesc pe tarabe în piaţă.

O dovedeşte şi faptul că în bazinul legumicol Buzău grădinarii au scos la vânzare roşii produse în spaţii acoperite, nestimulate chimic, cu trei lei kilogramul.

Un cercetător buzoian din domeniu susţine că de fapt solariile şi serele sunt viitorul acestui domeniu vitregit sistematic de zăpezi, furtuni sau secetă prelungită.

După zăpezi distructive, precipitaţii care le-au inundat răsadurile şi acum secetă, legumicultorii buzoieni au reuşit să scoată şi anul acesta roşii pe piaţă, astfel încât eticheta "roşii româneşti" aşezată de comercianţi în faţa lăzilor cu produse să conţină, în sfârşit, un adevăr.

Trei lei este kilogramul de roşii de Buzău, un preţ bun faţă de 2011, când în aceeaşi perioadă roşiile din spaţii protejate costau doar 70 de bani.

Judeţul Buzău a redevenit unul dintre cele mai mari bazine legumicole ale ţării.

"Legumicultorii nu sunt pregătiţi. Ei au fost învăţaţi cu condiţiile climatice din trecut, când anotimpurile erau bine aşezate. Acum vedem că sărim din iarnă drept în vară. De aceea, noi, cercetarea, ne-am îndreptat atenţia, pentru a răspunde cerinţelor cultivatorilor, pentru a obţine plante care să reziste la condiţii extreme de mediu, să elaborăm tehnologii specifice de cultură, ca să îi ajutăm pe cultivatori", a declarat Costel Vânătoru, cercetător la staţiunea legumicolă Buzău.

Acesta mai spune că aceste roşii provin din spaţii închise, reci sau foarte puţin încălzite, pentru că legumicultorul român încă nu-şi permite costuri de producţie care să-i asigure şi calitate, numai că viitorul aparţine acestui domeniu legumicol.

"Îi îndrumăm ca să-şi îndrepte atenţia către spaţiile protejate, pentru că în spaţii protejate culturile sunt mai bine ferite de accidentele climatice, se obţin producţii mai mari, mai sigure, de calitate mai bună, şi dacă ne referim la cultivatorii din judeţul Buzău, deşi au fost pionierii spaţiilor protejate, aici au fost instalate suprafeţe mari de spaţii protejate în trecut, putem vorbi de solarul tip tunel de Buzău, înalt, care a ocupat suprafeţe mari la Buzău, cu timpul a fost distrus.

"Spaţiile protejate care au fost organizate în ferme de producţie au trecut prin acest proces al fondului funciar şi iată că trebuie să ne întoarcem la spaţii protejate. Viitorul legumiculturii va fi în spaţii protejate", a mai spus Costel Vânătoru.

În România sunt peste 4.000 ha cu sere şi solarii, însă necesarul pieţei arată că ar trebui ca legumele să fie cultivate în peste 20.000 ha de astfel de spaţii.

În judeţul Buzău, există circa 500 ha de solarii.

Majoritatea conţin roşii, castraveţi şi, mai nou, flori, pentru că după distrugerile din ianuarie şi februarie provocate de zăpezi, agricultorii s-au reprofilat.