VIDEO: Declarații susținute de premierul Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de guvern

LIVE VIDEO: Declarații susținute de premierul Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de guvern din 27 octombrie.

TEXT: Declarații susținute de premierul Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de guvern. (transcriere, RADOR)

Marcel Ciolacu: Bună ziua! Adoptăm astăzi o măsură prin care continuăm protejarea puterii de cumpărare a românilor, mai ales în perioada de iarnă, când, știm cu toții, cheltuielile sunt mai mari. Prelungim limitarea adaosului comercial pentru alimente de bază cu încă trei luni și extindem această măsură cu încă un număr de categorii de produse, de la 14 la 21. Datele de la INS ne arată că măsura a avut efectele așteptate. Am oprit creșterea excesivă a prețurilor pentru alimente, iar pentru multe dintre produsele incluse în listă la raft se constată scăderi substanțiale de preț. De aceea, avem toate motivele să continuăm această măsură, care protejează în special familiile cu venituri mici și medii. Suplimentar, introducem și o limită de maximum 5% a adaosului comercial pentru ulei, zahăr, făină, mălai, carne de porc, carne de pui și carne de vită care sunt importate vrac și care nu sunt procesate în România. Și vă spun foarte clar: acest guvern nu poate susține practica speculativă a unora de a importa ieftin și a vinde de scump, profitând de faptul că acel produs este necesar traiului de zi cu zi al oricărei familii. Tot astăzi aprobăm o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023, în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumat prin programul de convergență. Am spus de la început că statul trebuie să fie primul care face economii, de aceea limităm și reducem cheltuielile bugetare până la sfârșitul acestui an. Trebuie să ținem deficitul sub control și să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul. Ca să fie și mai clar, acest act normativ nu se aplică pentru cheltuieli cu medicamente și materiale sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuieli cu acțiuni și programe de sănătate, precum și în cazul cheltuielilor aferente unităților de învățământ preuniversitar și universitar. De asemenea, limitările nu se aplică în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene. Pentru finalizarea acestora, guvernul va face alocări din fondul de rezervă. Sunt ferm convins că dl. ministru Boloș va detalia acest aspect după ședința de guvern. Nu vizăm astăzi doar reducerea cheltuielilor bugetare, ci și creșterea absorbției fondurile europene. Sprijinim finalizarea celor peste 2.800 de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile ce trebuie încheiate până la sfârșitul acestui an, prin acordarea de împrumuturi de la trezorerie către primării, mai întâi în limita sumei de 1.000.000.000 lei.

----Știrea inițială---

Guvernul se pregăteşte să adopte astăzi o nouă ordonanţă de urgenţă pentru reducerea cheltuielilor.

Decizia vine imediat după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat ordonanţa măsurilor fiscal-bugetare asumate de executiv în parlament, care creşte unele taxe, introduce impozite noi şi elimină facilităţile fiscale.

O parte dintre aceste prevederi îşi vor produce efectele în câteva zile, restul - de la 1 ianuarie 2024.

Proiectul noii ordonanţe de urgenţă, pus în dezbatere publică de marţi, ar urma să impună restricţii de cheltuieli pentru instituţiile publice şi primării, inclusiv pentru cele legate de organizarea de festivaluri şi competiţii.

De exemplu, ordonatorii de credite nu mai pot încheia angajamente legale pentru furnituri de birou, alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare sau reparaţii curente.

Actul normativ prevede şi că plata drepturilor salariale câştigate în instanţă de angajaţii de la stat va fi amânată pentru 2024; printre aceştia se află şi profesorii sau magistraţii.

Noile măsuri vin pe fondul unor date îngrijorătoare privind nivelul deficitului în creştere în primele nouă luni cu 15 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Statul a cheltuit mult mai mult decât a încasat, aşa arată datele oficiale, care indică la final de septembrie un deficit de 3,55% din PIB. În acest ritm, spun analiştii economici, e greu de crezut că România va reuşi să se încadreze în ţinta de deficit de 4,4% din PIB, nici măcar în nivelul de 5,5%. (rs)