Victor Negrescu avertizează: „Datele pe care le urcăm în platformele de inteligenţă artificială nu mai sunt ale noastre. Europa trebuie să preia controlul”

Vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu, trage un semnal de alarmă privind maniera în care sunt administrate datele personale şi corporative de către marile platforme de inteligenţă artificială.

Într-o intervenţie la conferinţa „Digital Europe – drepturi şi responsabilităţi într-o lume algoritmilor”, eurodeputatul român a cerut o „guvernanţă europeană clară” asupra modului în care funcţionează modelele de AI şi asupra dreptului de proprietate asupra datelor încărcate de utilizatori. Declaratiile au fost realizate la Banca Nationala a Romaniei in cadrul evenimentului DTECH - FORUM.

„Este crucial, în opinia mea, să existe un cadru de guvernanţă la nivel european. Nu ne putem lăsa la voia întâmplării. Am adoptat deja AI Act, prima legislaţie internaţională în domeniu, dar aceasta doar schiţează răspunsurile. Marea întrebare rămâne: cine deţine controlul asupra acestor sisteme şi asupra datelor pe care noi le furnizăm?”, a subliniat Negrescu.

„Documentele pe care le urcaţi nu vă mai aparţin”

În faţa unui auditoriu format din specialişti IT, jurişti şi reprezentanţi ai start-up-urilor, oficialul european a explicat că, odată încărcate pe o platformă AI, fişierele utilizatorilor intră sub incidenţa termenilor şi condiţiilor impuse de compania care operează serviciul:

„Colegi din panel spuneau că au urcat documente PDF, baze de date, cod sursă. În momentul acela, ele nu mai sunt exclusive ale dumneavoastră. Devine proprietate – totală sau parţială – a firmei care deţine platforma. Iar interfaţa ‘gratuită’ la care avem acces cu toţii este, de fapt, o versiune de calitate modestă, faţă de ce există în culise.”

De la AI Act la un potenţial „AI Governance Board”

Adoptat provizoriu în martie 2025, AI Act introduce obligaţii diferite pentru aplicaţiile considerate „risc scăzut” şi cele „risc inacceptabil” (recunoaştere facială în timp real, credit scoring automat, etc.). Totuşi, Negrescu spune că legislaţia trebuie dublată de structuri de supraveghere cu putere reală de sancţionare:

„Discutăm în prezent, la Bruxelles, posibilitatea creării unui AI Governance Board la nivelul UE, care să certifice modelele de inteligenţă artificială, să verifice seturile de date folosite la antrenare şi să inspecteze codul sursă la nevoie.”

„Trebuie definite standarde obligatorii pentru transparenţă: cine colectează date, cum sunt pseudonimizate, cine poate solicita ştergerea lor.”

Ce urmează pe agenda europarlamentară

1. Negocieri trialog între Parlament, Consiliu şi Comisie pentru detaliile de implementare ale AI Act (ianuarie–aprilie 2026).

2. Pachet de reglementări secundare privind drepturile de autor în timpul antrenării modelelor generative.

3. Fond european de securitate cibernetică dedicat auditării algoritmilor de stat şi din mediul privat.

Avertismentul lui Victor Negrescu pune reflectorul pe paradoxul confortului digital: folosim zilnic instrumente AI pentru traduceri, cod, analiză de date, dar pierdem controlul asupra conţinutului încărcat.

România – şi întreaga UE – intră într-o cursă contra-cronometru pentru a stabili reguli înainte ca tehnologia să devină imposibil de „îmblânzit”.

AI Act este doar prima schiţă. Urmează desenul fin, în care proprietatea asupra datelor şi auditul algoritmic vor decide cine dictează regulile jocului digital: cetăţenii, statele sau marile companii.