Victor Alistar: Justiţia, ca şi democraţia, costă

Deputaţii au adoptat cu aproape unanimitate de voturi eliminarea pensiilor speciale, cu excepţia celor pentru militari.

Nu a fost niciun vot împotrivă, doar 21 de parlamentari s-au abţinut.

Pentru a produce efecte, legea mai trebuie promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi publicată în Monitorul Oficial.

Secţiile unite ale Curţii Supreme anunţă că se vor reuni pentru a decide dacă se impune sesizarea Curţii Constituţionale în legătură cu eliminarea pensiilor speciale, inclusiv ale magistraţilor. Ce va face CSM aflăm acum de la Victor Alistar, membru al CSM. Domnule Alistar, ce poate face CSM? S-a luat eventual o decizie în Consiliu până acum?

Victor Alistar: Nu, pentru că decizia a fost adoptată de către Camera Deputaţilor, Cameră decizională, astăzi şi nu a fost nicio întâlnire a membrilor Consiliului după adoptarea de către Parlament.

Dar ce poate face, conform legii, este să îşi exprime punctul de vedere printr-o hotărâre a plenului, care însă nu poate sub nicio formă să pună în discuţie caracterul obligatoriu al legii, ci numai o cenzură de constituţionalitate, sens în care Consiliul nu poate ataca la Curtea Constituţională, ci doar preşedinţii celor două Camere, preşedintele României, primul ministru, Avocatul Poporului sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-o şedinţă a secţiilor reunite.

Realizator: Pensiile de serviciu, spun magistraţii - încerc aici să fiu cât mai exact cu putinţă - fac parte dintr-un ansamblu de garanţii, am înţeles, al independenţei şi imparţialităţii autorităţii judecătoreşti - înţeleg să citez cele spuse puţin mai deverme. Se poate schimba acest lucru, având în vedere că e vorba de garanţii ale independenţei şi imparţialităţii?
Victor Alistar: În primul rând, trebuie să precizez că este vorba de un statut, nişte garanţii date prin statut magistraţilor, numai că aceste garanţii nu sunt ale magistraţilor. Aceste garanţii sunt ale societăţii. Statutul magistratului îi pune o serie întreagă de privaţiuni, în acelaşi timp, îi dă o serie întreagă de instrumente şi putere de a decide, dar în acelaşi timp, şi o serie întreagă de beneficii. Justiţia este, până la urmă, un serviciu în interesul societăţii. Justiţia ca şi democraţia costă, însă nu se poate pune în discuţie de eficienţă economică, ci în lumina rolului pe care justiţia îl are sau ar trebui să îl aibă.

Au mai fost discuţii referitoare la nemulţumirea populaţiei cu privire la delul în care merge justiţia. S-a făcut trimitere la gradul de încredere. Însă, dacă de pildă avem o nemulţumire cu faptul că hotărârile judecătoreşti întârzie să vină pentru noi când avem un litigiu sau că există practică neunitară, în situaţii similare sunt hotărâri care merg în direcţii diferite, astea nu se rezolvă prin afectarea statutului magistratului, ci prin corectarea însăşi a problemei în chestiune.

Deci din punctul ăsta de vedere este o capcană să credem că afectarea statutului magistratului rezolvă celelalte probleme pe care le resimt justiţiabilii./denisse/ Este mai degrabă o eroare de aborare. A existat, trebuie să fim cinstiţi, şi o anomalie, şi anume în momentul în care s-a modificat legislaţia fiscală şi conttibuţiile de la angajator au trecut la angajat, calculul pensiei s-a făcut din brutul mărit cu tot cu taxe.

Aici a fost o eroare, dar asta nu este o modificare a legii privind statutul magistraţilor. Actuala prevedere de pensionare a magistraţilor este veche, de foarte mulţi ani, cred că de vreo 10 ani de zile. Modificarea asta a intervenit acum 2 ani de zile, la regimul de fiscalitate.

Realizator: Şi o ultimă întrebare. Actul normativ adoptat astăzi este în contradicţie cu o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, din câte ştiu...
Victor Alistar: Şi cu recomandările Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, şi cu recomandările Comisiei de la Veneţia, care spun că nu trebuie să existe modificări nepredictibile cu privire la statutul magistraţilor pentru că ele în sine afectează un pachet de garanţii acordate.

Şi mai e un lucru, şi oamenii care ne ascultă trebuie să înţeleagă: de fapt, s-au eliminat pensiile sau indemnizaţiile, după caz, unor categorii cum ar fi parlamentarii, cum ar fi aleşii locali, cum ar fi magistraţii, însă aceştia nu erau cei mai numeroşi. Cei mai numeroşi erau cei din ordine publică. Şi s-a spus că pensiile militarilor, dar nu este vorba doar de militarii din teatrele de operaţiuni, care apără ţara şi care până la urmă, prin fişa postului poate să-şi piardă viaţa pentru interesul României, al comunităţii.

Este vorba de tot ce înseamnă regim militar: şi servicii de informaţii, şi servicii de ordine publică, unde numărul lor este mult mai mare. Dacă la magistraţi discutăm de vreo trei mii de pensii în plată, dincolo discuţi de peste 80 de mii într-un caz şi 690 de mii într-alt caz. Deci se pune această sintagmă cu pensiile militarilor. Tai la magistraţi, care trebuie să asigure pentru noi, justiţiabilii, până la urmă o corecta aplicare a legii, şi este un statut constituţional, dar nu tai la serviciile de informaţii. Probabil că acolo, de serviciile de informaţii le este mai teamă unor decidenţi.

Realizator: Înţeleg. Dacă se va ajunge, cum susţine preşedintele Înaltei Curţi, la sesizarea Curţii Constituţionale, ce ar putea urma?
Victor Alistar: Există posibilitatea ca, prin decizia sa, Curtea Constituţională să considere că actul normativ adoptat este constituţional şi atunci el merge la promulgare, iar preşedintele are opţiunea fi să-l retrimită în Parlament, fie să-l promulge. Dacă Curtea Constituţională spune că actul este neconstituţional, atunci se întoarce în Parlament, urmând ca varianta ce se va adopta să fie obligatoriu în acord cu decizia Curţii Constituţionale.