"Valurile de căldură extremă se termină cu instabilitate foarte puternică"

Avem cod roşu de caniculă în cea mai mare parte a ţării, iar până miercuri sunt aşteptate maxime de până la 42 de grade la umbră. De asemenea, temperaturile minime vor fi foarte ridicate, ceea ce înseamnă că trebuie să ne pregătim pentru nopţi tropicale în continuare, în condiţiile în care temperaturile minime nu vor coborî sub 20 de grade. Conform datelor ANM, dimineaţa de ieri a fost chiar cea mai călduroasă de când se fac măsurători meteorologice, cu un total de peste 120 de recorduri de temperaturi extreme înregistrate în România în ultimele două-trei zile. Care sunt cauzele care generează asemenea extreme meteo şi la ce să ne aşteptăm în continuare discutăm acum cu invitatul "Apelului matinal", doctor Roxana Bojariu, expert climatolog în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Bună dimineaţa!
Bună dimineaţa!
Vara aceasta continuă să ne aducă recorduri meteorologice, dar acum, iată, la un nivel istoric. Cât de mult ne putem aştepta să mai crească temperaturile în continuare, până la ce nivel?
Este dificil de spus nivelul precis la care pot să crească, dar acum, la începutul acestei perioade, clar se intensifică valul de căldură. Apoi vor urma iar alte valuri de căldură şi nu este exclus să avem mai departe recorduri, pentru că nu doar în România, ci peste tot în lume observăm cum schimbarea climatică s-a accelerat şi lucrul acesta alimentează, cu o cantitate sporită de căldură, dar şi de vapori de apă toate, sistemele de vreme, pentru că aveam astfel de sisteme de vreme şi acum mai multe decenii, adică circulaţii atmosferice care să aducă aer cald peste Europa şi peste teritoriul ţării noastre dinspre Mediterană, dinspre nordul Africii, numai că acum şi acolo temperaturile sunt mult mai ridicate decât acum câteva decenii. Şi atunci avem astfel de fenomene, în particular valul de căldură pe care îl trăim acum, pe lângă faptul că a devenit deja ceva obişnuit să avem durate atât de mari, dar durata e chiar mai mare decât ceea ce ne-am fi aşteptat. Şi durata aceasta e legată şi de faptul că avem o situaţie particulară, în care acest aer cald, care stagnează peste mare parte din Europa de Sud-Est şi de Est, este greu de dislocat de sistemele de vreme dinspre Atlantic, de furtunile dinspre Atlantic, tocmai pentru că s-a construit o suprafaţă relativ mare. Avem presiune ridicată şi lucrurile acestea autoîntreţin această cupolă de căldură.
Dar ce anume a creat această cupolă de foc asupra ţării noastre şi mai ales de ce sunt şi nopţile atât de fierbinţi?
Da, cupola de căldură, cum vă spuneam, este creată de transportul acesta de aer dinspre sud-vest, adică dinspre zona nord-vestului Africii, în general dinspre zona Mediterană, acest aer foarte cald care a ajuns pe o direcţie ce trece prin teritoriul ţării noastre. Dacă în alte cazuri valurile de căldură au fost centrate pe alte zone ale continentului, acuma centrarea lui este exact pe această direcţie de sud-est-vest europeană. Şi atunci e mult mai intens şi asta înseamnă inclusiv nopţi succesive, nu doar zile succesive cu temperaturi mari, pentru că practic nu avem posibilitate de răcorire. Sistemele de vreme convective care aduc de obicei ploi după-amiaza la începutul nopţii sunt foarte rare, după cum vedeţi, şi ele sunt inhibate de această cupolă care a ajuns să se autoîntreţină şi atunci extremele sunt amplificate atât ziua cât şi noaptea.
E posibil ca luna iulie a acestui an să devină cea mai călduroasă de când se fac măsurători?
E foarte posibil. Am avut o lună iunie cea mai călduroasă decât se fac măsurători în România, dar şi în lume şi e posibil să avem această situaţie şi în luna iulie, pentru că avem o durată foarte mare cu temperaturi maxime ce s-au apropiat de 40, au şi atins 40, pe alocuri au şi depăşit uşor 40 şi, din păcate, în faţa noastră încă stau zile în care putem avea temperaturi în multe locuri, mai ales în sudul ţării, în care să avem depăşită această bornă de 40°C.
Agricultorii se plâng şi de secetă extremă. Evident că ne dorim cu toţii să plouă. Precipitaţii când vor mai apărea?
Precipitaţii, din păcate, încă mai sunt de aşteptat, precipitaţii convective, locale pot să apară, numai că, vedeţi, ele nu sunt foarte eficiente în a încărca solul, pentru că sunt foarte localizate şi cantităţi mari cad în timp scurt, nu au timp să se infiltreze în sol şi scurgerea e mai ales la suprafaţă. Se pare că, chiar dacă spre sfârşitul lunii iulie, avem şanse, poate chiar şi la sfârşitul acestui val de căldură, să avem şanse să plouă mai mult, dar cum vă spuneam, calculele arată că e greu de anticipat că aceste precipitaţii ar putea să încarce rezerva de apă din sol.
Există premisele ca după arşiţă să ne confruntăm din nou cu fenomene meteo extreme, furtuni, grindină? La Da, mai mult ca sigur că acest timp de val de căldură extrem se termină cu instabilitate foarte puternică. Pe cât a fost valul de căldură mai intens, pe atât instabilitatea e mai puternică, chiar dacă pe o durată limitată de timp, cu impacturi mai ales locale, localizate, aţi văzut. Da, putem avea şi mai mult ca sigur că aşa se va termina valul de căldură, cu furtuni, cu precipitaţii torenţiale, cu intensificări de vânt, episoade de grindină. Aşa arată vara, din păcate, cu valuri de căldură care vor mai veni, întrerupte de aceste instabilităţi foarte puternice, care însă, din păcate, nu au cum să umple cu eficienţă rezerva de apă din sol, pentru că, vă spuneam, cantitatea de apă ce cade în timp scurt nu are timp să se infiltreze.
Noi ştim că avem cod roşu de caniculă în cea mai mare parte a ţării, iar până miercuri sunt aşteptate maxime de până la 42 de grade la umbră. S-a modificat ceva?
Nu, aşa arată situaţia. Am putea, din a doua parte a săptămânii, să simţim o uşoară răcorire, dar în sud, lucrurile continuă, adică acest stres termic, chiar dacă nu vor mai fi temperaturi chiar de 40, dar stresul termic continuă. E un val de căldură deosebit de persistent, mai ales în zonele sudice al ţării noastre.
Mulţumim pentru aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost doctor Roxana Bojariu, expert climatolog în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.