Unii bolnavi de tuberculoză "ar trebui să se poată trata și la domiciliu"

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (13 septembrie, ora 8:30) - Apel matinal - Realizator: Daniela Petrican - România are o nouă strategie națională de control al tuberculozei pentru perioada 2022-2030, după ce Guvernul a aprobat proiectul propus de Ministerul Sănătății. Documentul propune o schimbare radicală a modului în care sunt organizate, furnizate și decontate serviciile de tratament al tuberculozei în țara noastră. Mai multe aflăm însă de la invitata 'Apelului matinal' de astăzi, managerul Institutului Național de Pneumoftiziologie 'Marius Nasta' din București, doctor Beatrice Mahler. Bună dimineața!
Beatrice Mahler: Bună dimineața!
Realizator: Noua strategie are în vedere acțiunile la nivel național pentru eliminarea tuberculozei până cel târziu în anul 2035 este posibil. În ce situație ne aflăm acum și cum arată evoluția bolii în ultimii ani?
Beatrice Mahler: Dacă în strategie scrie că este posibil, cu siguranță, noi, cei care lucrăm în sistem, vom face tot ceea ce ține de noi. Lucrurile nu sunt chiar imposibile. Pentru că vorbim de tuberculoză, tratamentul s-a schimbat semnificativ în ultimii ani și ceea ce se vede în acest moment în lumea științifică înseamnă inovație în tuberculoză, terapii noi, vaccin care să ofere o profilaxie eficientă. Tuberculoza în România a avut un trend descendent, progresiv, avem tot mai puține cazuri cu tuberculoză. până la momentul pandemiei, după care, cum era și de așteptat, a scăzut extrem de mult diagnosticul tuberculozei și avem o falsă scădere abruptă a cazurilor, însă recuperăm treptat şi pot să spun că primele 6 luni ale acestui an indică o creștere a numărului de cazuri depistate față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce este normal și firesc și ceea ce nu trebuie să ne îngrijoreze, însă trebuie să ne facă practici.
Realizator: Dar conform datelor existente, România continuă să dețină cea mai mare povară a tuberculozei dintre țările Uniunii Europene, inclusiv cea a tuberculozei pediatrice și tuberculoza cu rezistenţă extinsă la medicamente, precum și cea mai mică rată de succes a tratamentului pentru tuberculoza rezistentă la tratament. În document se menționează și schimbări ale modului în care sunt organizate, furnizate și decontate serviciile de tratament. Care sunt acum urgențele?
Beatrice Mahler: Din punctul meu de vedere, cea mai mare urgență este schimbarea modului de asistență pentru pacientul cu tuberculoză, pentru că, încă, în foarte multe județe, pacientul cu tuberculoză, dacă este depistat, poate să înceapă un tratament numai în situația în care se internează, o spitalizare de lungă durată, asta în condițiile în care el poate are o tuberculoză care nu este contagioasă./amirea/sdm2
În acest moment, în București și în câteva județe există un proiect care permite asistența pacientului depistat cu tuberculoză, la domiciliu, și cu tratament din ambulator, tratament gratuit. Însă, România trebuie să adopte cât mai rapid legislația necesară și acum are baza de pornire - această strategie, care să permită ca pacientul care este simptomatic și se prezintă în dispensarul TB și este diagnosticat cu tuberculoză să-și înceapă tratamentul și să poată să se izoleze la domiciliu dacă își permite acest lucru sau dacă are unde, astfel încât, complianța la tratament și aderența la tratament să crească. În momentul în care vom avea o aderență crescută la tratament incidența tuberculozei în rândul copiilor va scădea, pentru că copiii practic sunt victime nevinovate a unui adult bolnav cu tuberculoză.
Realizator: Așadar, pacienții și medicii din România au în acest moment acces la informația necesară, dar și la medicamentele și tehnologiile moderne de tratament, înțeleg.
Beatrice Mahler: În acest moment, tuberculoza multidrog-rezistentă se tratează în România cu cele mai noi medicamente, grație unui proiect pe care îl derulează Institutul Marius Nasta, sub coordonarea Ministerului Sănătății. Un proiect norvegian în care sunt incluși în scheme noi de tratament, cu eficiență și cu rezultate extrem de bune, toți pacienții cu tuberculoză multidrog-rezistentă. Sunt pași importanță care s-au făcut în rețeaua de pneumoftiziologie în ultimii ani, proiecte care au adus și aduc în continuare plus valoare și un lucru important pe care mi-aș dori să-l menționez este faptul că screening-ul tuberculozei, care în acest moment se desfășoară prin finanțare europeană, este prevăzut ca și parte a strategiei naționale, astfel încât, statul român să susțină la un anumit moment astfel de acțiuni, iar pacientul care nu are acces la servicii de sănătate să poată beneficia de aceste caravane mobile în locurile unde este nevoie de așa ceva pentru diagnostic. Și dacă tot am vorbit despre screening, la sfârșitul lunii septembrie, Institutul Marius Nasta, în cadrul acestui program național de screening, organizează un eveniment în care avem participanți din 18 țări europene și nu numai, chiar și Ucraina și Moldova, în care vom vorbi despre tuberculoză, despre nevoia de screening, despre mișcarea populației și modul în care mișcarea populației influențează evoluția sau numărul cazurilor de tuberculoză.
Realizator: Dar veți organiza și noi campanii de depistare activă a tuberculoză în țară?/azamfir/sdm2
Beatrice Mahler: În acest moment, campania de depistare activă continuă. Proiectul de screening are evaluate peste 70.000 de persoane şi discuţiile pe care le-am avut cu Ministerul Fondurilor Europene, care s-au dus deja către Uniunea Europeană, sunt de finanţare în continuare a acestui proiect pentru o perioadă de timp, astfel încât România să fie la un nivel de incidenţă a tuberculozei similar cu cel al Uniunii Europene.
Realizator: Şi care sunt în principal zonele vizate? Unde există riscul mai mare de îmbolnăvire?
Beatrice Mahler: În acest moment, există o dispoziţie geografică a tuberculozei, pentru care nu avem încă o explicaţie, dar suntem în punctul în care începem cercetările şi în această direcţie. Avem o incidenţă crescută a tuberculozei în zona Moldovei, în zona de sud a României, cu o protecţie sau o incidenţă extrem de mică în interiorul arcului carpatic şi zona de vest a ţării. Nu, nu avem o explicaţie, pentru că, de exemplu, vecinii noştri bulgari au o incidenţă extrem de mică a tuberculozei, prin urmare, graniţa şi vecinătatea nu aş putea să spun că ar fi una din explicaţii.
Realizator: Criza refugiaţilor riscă să amplifice pericolul răspândirii tuberculozei în România?
Beatrice Mahler: Am mai spus şi o mai spun, şi nu este doar părerea mea, este o îngrijorare pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a transmis-o către statele Uniunii Europene şi oarecum este motivul pentru care am pus bazele acestui eveniment de la sfârşitul lunii, criza refugiaţilor trebuie privită cu foarte mare seriozitate, pentru că sunt persoane care au plecat din localitatea de domiciliu cu un risc de a dezvolta boli cu transmitere aeriană mult mai mare decât dacă ar fi rămas în comunităţile lor, cu atât mai mult cu cât tuberculoza în Ucraina şi mai ales tuberculoza multidrog-rezistentă are o incidenţă mult peste cea pe care o avem în România.
Realizator: Şi pentru că în ultimii ani ştim bine prin ce am trecut, cum a influenţat pandemia demersul dumneavoastră privind depistarea tuberculozei?
Beatrice Mahler: Am avut o dificultate reală la începutul pandemiei, inclusiv în implementarea proiectului de screening, pentru că nu am fost primiţi în comunităţi, însă de la acel moment în care nu am fost primiţi în comunităţi, prin ajutorul dumneavoastră, a celor din mass-media, prin comunicarea şi informarea care s-a realizat, pot să spun că în acest moment orice adresă pe care o facem către autorităţile locale a schimbat modalitatea de percepţie a ajutorului pe care noi putem să îl oferim; şi acesta este un lucru foarte bun şi pe noi ne bucură. Avem nevoie însă ca, pe lângă depistarea activă, cetăţenii sau persoanele care tuşesc, care transpiră noaptea, care au scăzut în greutate să se prezinte în dispensarele TB pentru că nu au nevoie de bilet de trimitere. Consultul este gratuit, indiferent dacă sunt asiguraţi sau nu; pot depista nu doar tuberculoza, ci orice altă afecţiune de la nivel pulmonar care până la urmă înseamnă ani câştigaţi în viaţa fiecăruia.
Realizator: Vă mulţumim pentru toate aceste precizări! Invitata "Apelului matinal" a fost managerul Institutului Naţional de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, din Bucureşti, doctor Beatrice Mahler.