Unii aleşi locali "atrag fonduri publice spre firmele proprii"
Un sfert dintre aleşii locali redirecţionează fondurile publice spre propriile firme, arată preşedintele ANI, Horia Georgescu, iar legislaţia din domeniu trebuie modificată.
Articol de Iulian Olescu, 19 Octombrie 2012, 19:46
La conferinţa "Problematica suspiciunilor de fraudă şi a conflictului de interese în domeniul achiziţiilor publice aferente proiectelor finanţate din fonduri europene", preşedintele ANI, Horia Georgescu, a declarat că astfel de fenomene au atins proporţii îngrijorătoare; de aceea, legislaţia trebuie modificată.
25% din aleşii locali redirecţionează fondurile publice spre propriile firme, arată Agenţia Naţională de Integritate.
"Rapoartele care arătau aceste probleme au fost ţinute în sertar între 2009 şi 2011", spune procurorul Claudiu Dumitrescu - şeful Departamentului de Luptă Antifraudă, iar ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, subliniază că o altă cauză a fraudelor este neaplicarea legislaţiei actuale în domeniu.
Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a declarat că o mare parte a aspectelor de conflicte de interese şi incompatibilitate în procesul de gestionare a fondurilor structurale rezultă şi din necunoaşterea legislaţiei şi regulilor care guvernează această activitate, este vorba atât de beneficiari, cât şi de reprezentanţii autorităţilor cu atribuţii în domeniu.
De aici au apărut situaţii care se solicită corecţiei autorităţilor române, adică solicitări de returnare de bani, care totalizează câteva sute de milioane de euro, din suma de 1,8 miliarde, atrasă până în prezent de România, adaugă Leonard Orban.
El mai spune că ţara noastră are o mare problemă de imagine, în faţa structurilor europene, care conduce la o exigenţă sporită a acestora şi la un risc semnificativ de întrerupere sau suspendare de plăţi.
"Imaginea este mai rea decât realitatea. Din păcate, imaginea are efecte în deciziile pe care le iau decidenţii de la Bruxelles.
"Cred că putem ieşi din această chestiune creând mecanisme mai sofisticate, mai complicate şi, dacă vreţi, chiar cu anumite suprapuneri, decât o fac alte state membre", a declarat Leonard Orban.
Modalitîţi diverse de fraudare
Printre modalităţile de fraudare a banilor europeni se numără, de exemplu, modificarea anunţului de participare la licitaţie, prin planificări, nu prin erată, avantajând, astfel, unul dintre ofertanţi, sau prin modificarea ofertelor după depunerea acestora.
În plus, se pot divulga date referitoare la oferte către anumite persoane interesate sau se poate constata că o ofertă declarată câştigătoare este nejustificat de scăzută pentru un anumit tip de activitate.
De asemenea, se constată cazuri în care membrii comisiei de licitaţie se angajează la firma care a câştigat licitaţia sau sunt desemnaţi subcontractanţi de către câştigător, aşa cum s-a întâmplat într-unul dintre cele mai recente cazuri depistate de Autoritatea Naţională de Audit.
"Un membru al Comisiei de evaluare deţinea pachetul integral de acţiuni. Era vorba de doamnă cu soţul acesteia şi ... Deci s-a subcontractat această activitate în cursul anului, imediat după semnare, deci la mai puţin de 12 luni", a declarat şeful de serviciu, în cadrul departamentului Mediu, al Autorităţii, Mihaela Fusea.
O problemă importantă este legată şi de personalul din instituţiile care gestionează fondurile europene, fiind constatată o lipsă aproape generală a dorinţei de a performa, generată atât de nivelul relativ redus al salariilor, dar şi de calitatea scăzută a resursei umane din sistem.
