Un sfert din populația județului Caraș-Severin, la limita sărăciei
Cine nu crede că în România secolului "ics-ics-ii" există familii care nu au ce pune pe masă, să poftească în centrul Municipiului Reşiţa, în Cartierul Mociur.
Articol de Mario Balint, 01 Martie 2016, 11:45
Potrivit statisticilor comunicate de Prefectura Caraş-Severin, 47.800 de persoane dintr-un total de 274.000 de locuitori, potrivit ultimului recensămînt, au nevoie de ajutorul direct al Grupului de lucru pentru derularea Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2015 Caraş-Severin. Mai pe româneşte, a şasea parte din locuitorii judeţului se află sub pragul sărăciei absolute, trăind de azi pe mîine, aşteptînd ajutoarele, de orice fel, din partea oricui.
Alimentele colectate la nivel european, pe care POAD le gestionează, sînt destinate persoanelor fără venituri dar, atenţie!, şi pensionarilor din sistemul de stat sau cei care primesc indemnizaţie socială pentru pensii mai mici de 450 lei, persoanelor cu handicap gradul I sau II, şomeri în plată, beneficiari ai ajutorului social conform Legii 416, familii beneficiare de alocaţii pentru susţinerea familiei, precum şi alte categorii de persoane, printre care veteranii de război şi văduvele acestora, eroi ai Revoluţiei ori persoane persecutate politic în timpul regimului comunist.
Programul, ca orice program, este împănat cu birocraţie. Astfel că, în momentul de faţă, Ministerul Fondurilor Europene, partenerul POAD, se află în faza de contractare a cutiilor de alimente, urmînd ca în prima parte a lunii martie să fie demarată distribuirea pachetelor la nivelul localităţilor.
Se pune întrebarea, firescă, dacă oamenii aceştia chiar există şi dacă nu e doar o "născocire electorală" existenţa lor. Cine nu crede că în România secolului "ics-ics-ii" există familii care nu au ce pune pe masă, să poftească în centrul Municipiului Reşiţa, în Cartierul Mociur, cunoscută "oază" de sărăcie şi infracţionalitate.
Şcoala Primară de aici arată ca un bastion, ca un FOB dintr-o zonă de conflict. De altfel, dacă fotografii însetaţi de senzaţional şi adrenalină doresc să surprindă imagini pline de tensiune şi emoţie, nu trebuie să alerge în Gaza sau în Syria bombardată, ci este suficient să poposească la Mociur! Şcoala adăposteşte 70 de elevi şi preşcolari. "Ei vin la şcoală, părinţii au probleme cu cartea", îmi spune un dascăl care doreşte să rămînă "anonim" pentru a nu avea probleme cu conducerea Inspetoratului Şcolar. "Sînt peste 400 de adulţi în acest cartier, iar majoritatea dintre ei nu lucrează şi trăiesc de azi pe mîine. Asta pentru că, între noi fie vorba, un loc de muncă presupune o oarecare rigoare, ritmicitate, ceea ce este aproape imposibil pentru cei de aici, dar mai ales pentru că nu au absolvit nici măcar şcoala primară şi nu-i angajează nimeni", îmi spune dascălul anonim, ca majoritatea dascălilor din această ţară! "Tocmai pentru că ei nu au şcoală îşi trimit copiii să înveţe carte", îmi spune Doamna Ana, cea care a acceptat să vorbească în faţa microfonului. La Şcoală, potrivit unei statistici întocmite de Asociaţia AURORA, au nevoie de sprijin din partea statului un număr de 24 de copii, din cei 68 cîţi activează în incinta aproape blindată. Aproape o treime!
Proporţia se păstrează la nivel de judeţ! Oameni săraci într-un judeţ sărac, comparativ cu ultimii ani ai secolului trecut. Un judeţ greu încercat de tranziţia asta, ce pare eternă, spre Nicăieri!
