Un sfert de secol de la tragedia de la Cernobâl

Turiştii se strâng într-un număr din ce în ce mai mare la Cernobâl, locul celui mai mare dezastru nuclear din istorie, la 25 de ani de la explozia reactorului numărul 4.

Zona, aflată la aproximativ 100 de kilometri de capitala ucraineană Kiev, a fost descrisă de Forbes ca fiind unul dintre locurile unice în lume care merită vizitate.

Regiunea a atras 7.500 de vizitatori în 2009, potrivit Daily Mail.

Turiştii plătesc aproximativ 120 de euro pentru a vizita zona, unde radiaţiile încă depăşesc de 35 de ori limita normală.

După semnarea unui formular prin care îşi exprimă acordul de a respecta regulile care previn contaminarea, care prevăd de exemplu interzicerea fumatului sau consumul de alimente în perimetru, vizitatorii sunt transportaţi de autobuze la intrarea în zonă, unde accesul turiştilor se face doar prin intermediul acestor tururi sau cu permisiune specială.

Video: Remeber Cernobâl. Sursa: Reuters.

După ce vizitează zona reactorului numărul 4, care acum este acoperit de un sarcofag crăpat de beton, turiştii sunt transportaţi la oraşul abandonat Pripyat, aflat la trei kilometri de centrala nucleară, construit pentru a găzdui personalul acesteia.

Tragedia de la Cernobâl

Dezastrul de la Cernobâl este considerat ca fiind cel mai grav accident nuclear din istorie.

Reactorul numărul 4 al centralei a explodat în data de 26 aprilie 1986, în urma unui test de siguranţă nereuşit, în cadrul căruia lucrurile au scăpat de sub control datorită unei erori umane.

Incendiul care a urmat a dus la formarea unui nor radioactiv care a străbătut întreaga Europă.

Iniţial autorităţile sovietice au ascuns dezastrul. Primii care au semnalat înregistrarea unui nivel de radiaţii care depăşea limita normală au fost cercetătorii suedezi.

Accidentul a provocat în mod direct moartea a 50 de persoane, în principal pompieri şi angajaţi ai centralei care au încercat să stingă focul.

Alte vieţi omeneşti au fost pierdute în urma cancerului tiroidian şi a altor boli provocate de reziduurile radioactive.

Naţiunile Unite au stabilit un bilanţ de 4.000 de morţi, însă organizaţiile guvernamentale spun că cifrele reale sunt de ordinul zecilor sau chiar sutelor de mii.

Aproximativ 50.000 de locuitori au fost evacuaţi din oraş a doua zi după catastrofă, iar accesul nu a mai fost permis în zonele contaminate.

Reacţia autorităţilor române

În România, primele valori depăşite ale radioactivităţii s-au înregistrat în data de 1 mai.

Oraşele în care s-a înregistrat un grad ridicat de poluare au fost Iaşi, Suceava, Galaţi, Tulcea şi Târgu Mureş.

Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a convocat o şedinţă a Comitetului executiv al Partidului Comunist Român abia la patru zile de la accident.

Dictatorul a cerut să nu se dea prea multe date către populaţie.

Singurele informaţii erau referitoare la creşterea gradului radioactivităţii şi la formarea unui comandament special, care urmărea problema.

Sare iodată şi tablete cu iodură de potasiu au fost distribuite la o săptămână după accident pentru imunizarea populaţiei.

Eforturi pentru securizarea perimetrului

La un sfert de secol de la incidentul produs la centrala nucleară ucraineană de la Cernobâl, comunitatea internaţională încă mai încearcă să obţină fonduri pentru a securiza perimetrul, potrivit Reuters.

Sarcofagul ridicat peste reactorul avariat după dezastru urmează să fie consolidat cu o nouă structură de înălţimea Statuii Libertăţii şi cu o greutate de trei ori mai mare decât cea a Turnului Eiffel.

Noul înveliş, denumit New Safe Confinement, va avea o lungime de 164 de metri, o înălţime de 110 metri şi o greutate de 29.000 de tone.

Va costa aproximativ 1 miliard de euro şi va avea o durată de viaţă de cel puţin 100 de ani.

Un consorţiu numit Novarka, din care fac parte coloșii din domeniul construcţiilor franceze Vinci şi Bouygues, a câştigat contractul pentru conceperea şi realizarea proiectului.

De asemenea, va fi construită şi o nouă unitate de stocare pentru combustibilii uzaţi.

În cadrul unei conferinţe a donatorilor de la Kiev, organizată pe 19 aprilie, comunitatea internaţională a deblocat 550 de milioane de euro pentru a finanţa lucrările legate de construcţia unui nou sarcofag care să adăpostească reactorul avariat, din totalul de 740 de milioane de euro care lipseau pentru acest proiect.

Criza nucleară de la Fukushima, "aproape de cea de la Cernobâl"

Pe 11 martie, în Japonia, a avut loc un cutremur distrugător urmat de tsunami, care a avariat grav centrala nucleară de la Fukushima.

Sistemele de răcire ale centralei au fost oprite de tsunami, antrenând o serie de explozii şi scurgeri radioactive.

Aproximativ 80.000 de persoane au fost evacuate pe o rază de 20 de kiloemtri în jurul centralei, iar produsele alimentare din împrejurimi au fost interzise din cauza nivelului înalt de radioactivitate.

Potrivit preşedintelui consiliului de administraţie al companiei Tokyo Electric and Power (TEPCO), care administrează centrala nucleară, inginerii de la Fukushima speră să răcească reactoarele şi bazinele de stocare a combustibilului uzat într-o manieră completă şi stabilă, relansând circuitele de răcire clasice sau instalând un circuit paralel în exteriorul reactoarelor.

Potrivit France Presse, această etapă ar marca un progres important deoarece muncitorii sunt pentru moment constrânşi să injecteze mii de tone de apă în instalţii, ceea ce provoacă inundaţii în clădirile şi galeriile subterane.

Compania a adăugat că va acoperi clădirile a trei reactoare avariate - 1, 3 şi 4 - într-un interval de şase - nouă luni, fără a preciza ce tip de material are în vedere.

Pe termen mediu şi lung, societatea intenţionează să întărească clădirile cu beton.

Gradul de gravitate al crizei nucleare de la centrala Fukushima Daiichi a fost stabilit la 7, acelaşi înregistrat de catastrofa nucleară de la Cernobâl, din 1986.

Autorităţile nipone spun că nivelul reflectă severitatea iniţială a crizei, şi nu situaţia actuală, întrucât cantitatea de radiaţii ar fi scăzut considerabil.

"Aceasta este o evaluare preliminară şi va fi finalizată de Agenţia Internaţională pentru Energie Atmomică", a declarat un oficial al Agenţiei pentru Securitate Nucleară şi Industrială din Japonia.

Oficiali din cadrul TEPCO şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că nivelul emisiilor radioactive ar putea în cele din urmă, să îl depăşească pe cel din 1986, din timpul catastrofei de la Cernobâl.

Pe scara accidentelor nucleare şi radiologice, 7 este nivelul maxim şi descrie un accident major, care are consecinţe atât asupra mediului, cât şi asupra populaţiei.