Un an de la operaţionalizarea sistemului anti-rachetă de la Deveselu

La un an după operaţionalizarea bazei de la Deveselu pentru utilizarea rachetelor de tip Aegis Ashore, avantajele pe care le aduce pentru securitatea Europei şi viitorul apărării antirachetă europene au fost dezbătute, la Washington, la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, cu participarea ambasadorului României în Statele Unite, George Constantin Maior, şi a lui Frank Rose, fost adjunct al secretarului de stat pentru controlul armamentului, şi din partea unui panel de specialişti invitaţi.

Conferinţa Aegis Ashore şi viitorul apărării europene a fost organizată de Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale pentru a marca un an de când sistemul de la baza militară de la Deveselu a devenit operaţional.

Ambasadorul României în SUA, George Constantin Maior, a fost invitat să vorbească despre relevanţa sistemului, care, potrivit acestuia, citez, "este definitoriu pentru calitatea excepţională a parteneriatului strategic dintre SUA şi România, aflat la cea de-a 20-a aniversare".

Domnul Maior a arătat că investiţia în apărarea antirachetă constituie una pe termen lung şi priveşte ameninţarea ridicată de proliferare a tehnologiilor balistice, inclusiv din perspectiva interesului actorilor statali şi non-statali de a deţine şi dezvolta asemenea tehnologii.

George Constantin Maior: Trăim într-o lume din ce în ce mai impredictibilă şi incertă, în care securitatea şi apărarea noastră nu mai pot fi luate drept garantate. De aceea, credem că descurajarea şi dialogul au un rol foarte semnificativ în contextul actual. Consolidarea NATO este esenţială. În ce priveşte România, ne luăm angajamentele foarte în serios. Începând cu februarie al acestui an, România a hotărât să dedice două procente din Produsul Intern Brut cheltuielilor pentru Apărare. Şi, chiar mai important, după părerea mea, ca fost oficial al Apărării, o parte semnificativă a acestui buget pentru Apărare, aproximativ 40%, va fi dedicată procurării de echipamente militare de capacităţi militare, în următorii câţiva ani. România a încheiat recent achiziţionarea a 12 avioane de luptă americane F-16. Forţele Aeriene Româneşti sunt în proces de modernizare majoră, inclusiv cu privire la investiţiile în sistemele de apărare aeriană.

Reporter: Ambasadorul Maior a insistat asupra caracterului pur defensiv al facilităţii antirachetă de la Deveselu şi al capabilităţii apărării antibalistice a NATO.

George Constantin Maior: Capacitatea de apărare antirachetă a NATO, ca şi facilitatea Aegis Ashore de apărare antirachetă au fost, de la bun început, conceptual şi practic, total defensive, dezvoltate în spiritul cooperării şi al transparenţei. Ele nu sunt menite să submineze sau să slăbească capacitatea de descurajare nucleară strategică a Rusiei. Numărul mic de interceptoare, locaţia instalaţiilor în România, ca şi în Polonia, fac din punct de vedere tehnic imposibilă interceptarea rachetelor balistice intercontinentale ale Rusiei.

Reporter: Frank Rose, asistentul secretarului de stat pentru controlul, verificarea şi conformitatea armamentelor în perioada 2014-2017, a insistat şi el asupra acestui aspect, demonstrând că scutul antirachetă de la Deveselu nu este îndreptat împotriva Rusiei - Aegis Ashore de la Deveselu nu are capacitatea de a lansa o rachetă terestră masivă.

Frank Rose: Acordul de bază dintre SUA şi România permite în mod specific numai desfăşurarea interceptoarelor de apărare antirachetă non-nucleare. Pe de altă parte, aş argumenta: dacă SUA ar fi dorit să desfăşoare rachete masive terestre de croazieră în Europa, nu le-am fi desfăşurat într-o instalaţie vulnerabilă. Am face, probabil, ceva similar Rusiei. Deci, nu în mod necesar un sistem terestru de lansare, ci sisteme de lansare de pe mare şi din aer.

Reporter: Frank Rose şi-a început, însă, cuvântul astfel:

Frank Rose: Vreau să vă spun că SUA nu au un prieten mai bun decât România. România este cu adevărat un partener global al SUA în ce priveşte problemele de securitate din întreaga lume.