UE vrea acvaculturi şi turism la Marea Neagră

Pentru Comisia Europeană prioritare la Marea Neagră sunt dezvoltarea turismului de coasta şi acvaculturile, a declarat Maria Damanaki, la Bucuresti, la Conferinţa "Dezvoltarea durabilă a economiei albastre a Mării Negre. Intensificarea cooperării marine şi maritime".

De ani de zile se discută despre potenţialul economic uriaş al Mării Negre, nu doar în materie de transport dar şi de turism.

Totuşi, regiunea nu a reuşit să beneficieze până acum de atenţia pe care ar dori-o România.

Strategii de dezvoltare au avut până acum succes în Marea Mediterană, Adriatica şi Marea Baltică.

Comisarul european a explicat că investitorii privaţi trebuie să vina cu propuneri de proiecte cu fonduri europene şi să ceară sprijin de la grupul de asistenţă tehnică format din experţi ai Comisiei Europene.

UE pune accent pe crearea de macroregiuni

Totuşi, Uniunea Europeană şi fondurile ei s-au apropiat de Marea Neagră, inclusiv prin Strategia Dunării.

La o întrebare a Radio România, comisarul european pentru afaceri maritime şi pescuit, Maria Damanaki, a răspuns că este posibilă o cuplare a Sinergiei Mării negre cu Strategia Dunării, de vreme ce Uniunea în general pune mare accent pe crearea de macroregiuni.

"Cred că este o idee foarte bună. Am lucrat în cadrul Strategiei Dunării şi cu alţi comisari, de exemplu cu comisarul pentru Deyvoltare regională Johannes Hahn, şi da, putem vedea o asemenea cooperare. Dar cred că deocamdată sunem într-un stadiu preliminar, lucrăm pas cu pas.

Deocamdată vrem să vedem ce putem obţine din regiune de la strategia maritimă, a fost dificil să aducem împreună toate statele cu ieşire la Marea Neagră. Dacă putem stabili un nivel bun de cooperare între aceste state, atunci putem merge mai departe cu posibilităţile" a declarat Maria Damanaki.

România vrea cuplate Dunărea şi Marea Neagră

De altfel şi România insistă că există o strânsă legătură între Strategia Dunării şi cea pentru Marea Neagră. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean a explicat că România sprijină o cooperare pragmatică între Organizaţia pentru Cooperare economică la Marea Neagră şi Uniunea Europeană.

"Noi suntem convinşi că şi statele de la Marea Neagră se pot bucura de beneficiile acestei abordări pornind de la experienþele deja acumulate în cadrul formulelor de cooperare regionale existente. Noi suntem convinşi că putem identifica zonele de complementaritate între aceste formule de cooperare regionale existente şi respectiv mecanismele, politicile şi instrumentele Uniunii Europene", a declarat Titus Corlăţean.

Comisarul european pentru afaceri maritime, Maria Damanaki, a explicat că în strategia pentru Marea Neagră nu se doreşte crearea unui mecanism special, ci utilizarea celor deja existente, mai ales a Organizaţiei pentru Cooperare la Marea Neagră în tandem cu Uniunea Europeană.

Accent pe investitori privaţi

Strategia pe care Uniunea vrea să o aplice în Marea Neagră este, ca formulă, similară celei pentru regiunea Dunării, adică planuri de dezvoltare pornind de jos în sus, de la investitori, de la autorităţile locale în sus spre guverne şi Bruxelles.

Ca şi în cazul Strategiei Dunării, nu există fonduri special alocate, dar există posibilitatea de a accesa fonduri europene, inclusiv din state care nu sunt membre ale Uniunii, mai ales dacă este vorba de proiecte de cooperare.

În curând, la dispoziţia investitorilor privaţi şi a statelor de la Marea Neagră, va fi un grup de asistenţă tehnică format din experţi ai Comisiei Europene.

În plus, în primăvară sunt asteptate rezultatele de la două studii comandate de Comisia Europeană.

Unul urmează să determine domeniile economice cele mai promiţătoare în regiunea Mării Negre şi care au nevoie de investiţii iar celălalt studiu se referă la grupuri de cooperare între sectoare, aşa numitele clustere.

Maria Damanaki a anunţat că din rezultatele preliminare ale studiilor reiese că printre cele mai promiţătoare domenii pentru investiţii în regiunea Mării Negre sunt turismul de coastă şi acvaculturile.