Trei din patru copii "spun că au fost martorii unei situaţii de bullying"

Violenţa între copii, adesea chiar în clasele primare ale şcolii, sau bullying-ul, un alt anglicism pătruns şi în vocabularul limbii române, reprezintă un concept definit relativ recent al unei forme diferite de agresiune.

Situaţiile nu sunt noi, dar sunt cele care ascund comportamente agresive variate, violenţe verbale sau fizice, adesea ascunse de adulţi, ce continuă, de multe ori, pe durate lungi de timp, în absenţa unor măsuri specifice de intervenţie.

Iar consecinţele sunt multe, cel mai recent exemplu fiind dat de scenele înregistrate de curând, de o violenţă izbitoare, filmate în apropierea liceului din Gura Humorului.

Reamintesc, este vorba de elevele care au bătut fără milă o colegă mai mică dor pentru o postare pe Facebook. 73% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii de bullying - hărţuire, intimidare, brutalizare în mediul şcolar, cifră invocată de Asociaţia Salvaţi Copiii, cea care lansează astăzi oficial campania naţională "Opriţi bullying-ul sau desfiinţaţi recreaţiile".

Aflăm mai multe de la doamna Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al organizaţiei Salvaţi Copiii în România. Eu, unul, cred, apropo de "desfiinţaţi recreaţiile", nu trebuie să desfiinţăm recreaţiile, dar, sigur, trebuie să oprim bullying-ul. Cum o facem?
Gabriela Alexandrescu: Bineînţeles că nici Salvaţi Copiii nu doreşte să desfiinţeze recreaţiile; ceea ce vrem e să desfiinţăm şi să oprim comportamentele de intimidare, de hărţuire, de agresiune, care transformă recreaţiile într-un interval al fricii pentru unul din patru copii, pentru că tot de la ei am aflat, România, în paranteză fie spus, are nişte date alarmante referitoare la bullying şi violenţa între copii; suntem pe locul III în Europa, în clasamentul a 42 de ţări în care a fost investigat fenomenul de către OMS. Tot de la copii am aflat că multe dintre comportamentele de bullying se desfăşoară în cele zece minute în care ar trebui să fie vorba despre relaxare, despre joacă, despre socializare, în pauze, mai ales că nu este niciun adult care să protejeze copiii; atunci copiii devin umiliţi, respinşi, izolaţi, agresaţi.

Şi aceste sentimente pe care zi de zi, an de an copiii le duc cu ei sigur că duc la depresie, la traume greu de vindecat, de multe ori, chiar la tendinţe de suicid. Ştiţi că Salvaţi Copiii se ocupă de mai mulţi ani de violenţa împotriva copiilor. Chiar am fost cei care am şi schimbat legea pentru a interzice violenţa asupra lor şi am dezvoltat şi centre de consiliere, de terapie pentru copii victime ale violenţei. Iar în ultimii ani, vin foarte multe cazuri de copii şi părinţi care trec prin astfel de situaţii pe care nu le pot gestiona.

Realizator: Vorbim de un fenomen, e clar, foarte grav şi extrem de răspândit. Până la urmă, apropo de gestionarea de care spuneaţi, ce pot face părinţii, profesorii, autorităţile, până la urmă?
Gabriela Alexandrescu: Ce ne propunem şi noi în această campanie "Desfiinţaţi recreaţiile sau opriţi bullying-ul" şi sper ca lumea să nu înţeleagă că Salvaţi Copiii doreşte să desfiinţeze recreaţiile, dar am ajuns, alături de copii, la un punct destul de greu în a mai vorbi calm despre acest fenomen. De aceea am zis cumva să atragem atenţia şi lumea, când va auzi "desfiinţaţi recreaţiile", sigur va fi foarte atentă ce vor cei de la Salvaţi Copiii. Dar ceea ce ne dorim şi noi este ca toată lumea să înţeleagă că bullying-ul nu este doar despre sancţiuni şi pedepse, e despre construcţia unei noi culturi a şcolii, pentru care este nevoie de atenţie, de disponibilitate, de implicare în clasă, dar şi în afara ei, a tuturor partenerilor educaţionali, de la manageri şcolari la cadrul didactic, la personal auxiliar, la copii, la familiile acestora. Deci, trebuie să avem o parte de a informa, de a transmite moduri în care toată lumea se poate implica şi poate detecta astfel de cazuri. Iarăşi, trebuie să lucrăm împreună cu Consiliul Naţional al Elevilor, cu copiii, cu cadrele didactice, cu personalul şcolii, având aprobarea Ministerului Educaţiei cu care deja am semnat un parteneriat, să analizăm care este eficiena acestor comisii de combatere a violenţei în şcoli.

Pentru că, de fapt, la nivelul şcolilor nu există niciun mecanism care să prevină sau care să intervină atunci când sunt astfel de fenomene, adică nu există nişte oameni responsabili, cu soluţionarea şi cu detectarea acestor problematici. Trebuie să analizăm şi regulamentul-cadru de organizare, trebuie să analizăm şi statutul elevului şi trebuie să găsim împreună soluţii pentru a apăra copiii şi pentru a crea o nouă cultură a şcolii. Totodată, ne-am propus să începem, în afară de partea asta de comunicare şi iformare a copiilor, a părinţilor, a tuturor factorilor care au legătură cu sistemul, să lansăm azi şi un nou site "Desfiinţaţi recreaţiile". Acolo vor fi foarte multe informaţii pentru toate categoriile pe care le-am menţionat şi acolo vor fi oferite şi răspunsuri la sesizările pe care le vom primi sau la solicitarea de ajutor în anumite cazuri. În afară de asta, trebuie vom începe în anumite şcoli-pilot o analiză generală a modului în care o metodologie de prevenire a bullying-ului poate fi pusă în aplicare. Noi am lansat, anul trecut, studiul naţional privind bullying-ul, e primul care... şi n-am găsit un termen mai potrivit...

Realizator: Din România, da.
Gabriela Alexandrescu: Înseamnă, în general, provocarea de suferinţă în mod intenţionat şi repetat de către un copil asupra altuia sau de către un grup de copii asupra altuia. E o traumă cu care ne-am întâlnit în foarte multe cazuri şi ştiu cazuri de copii care au trebuit să schimbe şi şcolile, au nevoied e terapie ş.a.m.d. Adică sunt nişte lucruri de multe ori ascunse...

Realizator: Şi care pot... cu implicaţii grave...
Gabriela Alexandrescu: Asupra stării emoţionale, da, foarte grave.