Transplantul de organe, "susţinut printr-o informare corectă"

Reprezentanţi din Ministerul Sănătăţii, medici şi pacienţi care au fost supuşi unor operaţii de transplant au tras, astăzi, atenţia, într-un seminar, că principala problemă în acest domeniu este lipsa informării în legătură cu donarea de organe.

În aceste condiţii, multe persoane riscă să moară, pentru că se află pe liste de aşteptare.

Pe de altă parte, familiile victimelor unor accidente nu sunt de acord cu donarea de organe.

Transplantul a fost şi rămâne o problemă sensibilă atât pentru medici, pacienţi, cât şi pentru autorităţi.

Acestea din urmă, ajutate de Asociaţia Transplantaţilor din România, încearcă să sensibilizeze populaţia în legătură cu donarea de organe.

Atunci când stai de vorbă cu o persoană care a suferit un transplant, te gândeşti că s-a născut a doua oară. Un astfel de pacient este şi Dimulescu Daniel căruia, în urmă cu patru ani, i s-a făcut un transplant de plămâni la Viena, pentru că în România încă nu se poate realiza.

"În '98 am fost diagnosticat cu microlitiază alveolară, o boală foarte rară în România. După câte am înţeles eu, vreo 200 de cazuri în toată lumea. Prin 2003 am înţeles că trebuie să fac transplantul. Operaţia de transplant a fost plătită integral de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii; a costat în jur de 120.000 de euro.

"Iar acum, toţi pacienţii de transplant pulmonar mergem la tratament, la trei luni, şase luni, la Viena. Acum am un reject cronic şi trebuie tratat; organismul respinge organul primit din altă parte. Doar un tratament pe care trebuie să-l ţin şi trebuie să merg regulat la o clinică din Viena, unde trebuia să fim pe 21 ianuarie", a declarat Dimulescu Daniel.

Resurse suficiente, deşi bugetul este mic

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Transplant, Victor Zota, este de părere că, deşi bugetul alocat programului de transplant este mic, se vor găsi resurse şi susţine că nu a existat nicio operaţie de transplant care să nu se facă.

El a precizat că în ultima perioadă s-a înregistrat şi un record în acest domeniu: în două zile au fost şase donatori.

Victor Zota spune că vor fi 32 de coordonatori de transplant şi că nu există un şablon în modul de abordare al familiei.

"Există o anumită modalitate şi o anumită tehnică de a aborda familia şi nu este important foarte mult ceea ce spui familiei. Familiei îi spui că, din nefericire, potenţialul donator este decedat şi că, în acelaşi timp, dorim ca să obţinem acordul familiei pentru a preleva organe. Marele secret este felul în care spui acest lucru. Pe de altă parte, abordarea familiei este o chestiune personală, care cred eu că ţine foarte mult de psihologia coordonatorului de transplant, de modul în care el percepe acest lucru şi, bineînţeles, de aici, şi modul în care se adresează familiei.

"Ţine, de asemenea, de pregătirea şi de sentimentele pe care le evidenţiază familia în momentul respectiv, de asemenea, de nivelul de instruire al familiei, precum şi de convingerile religioase, asta în ultimul rând. Sunt peste 2.500 de pacienţi pe listele de transplant renal, sunt cam 300 pe lista de transplant hepatic, în jur de 50 - 60 pe lista de transplant de inimă. Transplant de plămâni... există şi aici o listă; din nefericire, noi încă nu facem această procedură", a declarat Victor Zota.

Preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România, Gheorghe Tache, a anunţat că anul acesta vor face o caravană a donării în 12 oraşe din ţară.

Scopul acţiunii este de a informa populaţia în legătură cu rolul şi importanţa donării de organe.