Tradiţii specifice Săptămânii Luminate
Azi, în Lunea albă, se stropeşte casa cu agheasmă şi se dă de băut la rude. În multe zone, femeile de la ţară dau de pomană pască rămasă de la Paşte şi vin roşu.
13 Aprilie 2015, 14:00
Pentru a avea parte de sănătate şi prosperitate tot anul, românii, în funcţie de zona în care locuiesc, respectă cu sfinţenie anumite tradiţii specifice Săptămânii Luminate.
Se spune că acum sunt deschise uşile Raiului, iar persoanele care mor ajung direct acolo, indiferent ce păcate au făcut şi cel ce se naşte în această zi, mai cu seamă când trage clopotul întâia oară la biserică, este un om norocos toată viaţa.
Azi, în Lunea albă, se stropeşte casa cu agheasmă şi se dă de băut la rude.
În multe zone, femeile de la ţară dau de pomană pască rămasă de la Paşte şi vin roşu.
În Transilvania, tinerele fete sunt stropite cu parfum de către feciorii îmbrăcaţi în haine tradiţionale.
Acestea, la rândul lor, le oferă băieţilor de băut şi câteva mici daruri.
Se spune că acele fete vor avea noroc tot anul, iar bărbaţii care uită de acest obicei vor fi urmăriţi de ghinion.
Mai demult, obiceiul era ca fetele să fie stropite cu apa de la fântână.
În aceste zile nu se munceşte, mai ales de Sfânta Mercurie, când potrivit tradiţiei, a munci de nunta şoarecilor echivalează cu a aduce rozătoarele în casă şi a te lipsi restul anului de bucate pe masă.
În Joia verde se cinstesc holdele, iar vineri credincioşii vor sărbători Izvorul Tămăduirii.
