Top al transparenţei instituţiilor şi companiilor publice
Alianţa pentru o Românie Curată a întocmit un top al celor mai transparente companii din România.
13 Decembrie 2010, 14:37
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Agenţia Naţională pentru Locuinţe, Loteria Română, Societatea Hidroelectrica sau Regia Autonomă - Administraţie, Patrimoniu, Protocol de Stat RAPPS sunt printre instituţiile cel mai puţin transparente din România, conform unui clasament întocmit de Alianţa pentru o Românie Curată.
Reprezentanţii organizaţiei avertizează că proasta guvernare şi corupţia sunt încurajate de "opacitatea Administraţiei Publice".
Topul întocmit de Alianţa pentru o Românie Curată acordă instituţiilor vizate un anumit număr de stele, în urma monitorizării răspunsurilor pe care acestea le-au dat la cererea Alianţei, în baza legii accesului la informaţii publice.
Printre cele mai transparente instituţii, adică cele care au primit cinci stele, se află Imprimeria Naţională, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală, CFR S.A., Agenţia Naţională pentru Romi sau Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.
Peste 30 de agenţii şi companii ale statului nu au primit nicio stea. Printre acestea, trei din domeniul Energetic, Hidroelectrica, Electrica şi Complexul Energetic Rovinari, dar şi câteva din domeniul sanitar, inclusiv Agenţia Naţională de Transplant sau Institutul "Victor Babeş".
S-au conturat, de asemenea, drept total netransparente în urma studiului Alianţei pentru o Românie Curată, Loteria Naţională, Autoritatea Aeronautică Civilă, TAROM, ANAF, ANL şi Poşta Română.
La categoria două stele, adică ceva mai multă transparenţă decât nimic, au intrat Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau Inspectoratul General al Poliţiei.
Metrorex, Autoritatea Navală şi Garda Financiară au câte trei stele. CFR Marfă şi Transelectrica au obţinut patru stele. Gradul de transparenţă sau lipsa acesteia, invocate de Alianţa pentru o Românie Curată au fost obţinute prin solicitarea de informaţii de la instituţiile analizate.
Concret, reprezentanţii Alianţei au cerut lista achiziţiilor, începând cu 1 ianuarie 2010. Pe cea a angajaţilor cu care instituţia are sau a avut procese, în perioada 2009-2010 sau lista contractelor de consultanţă juridică şi a celor de publicitate, valoarea fiecărui contract, precum şi lista persoanelor şi companiilor beneficiare.
Au fost solicitate, de asemenea, informaţii despre veniturile nete ale angajaţilor, în perioada mai-august 2010, numărul persoanelor angajate, după 1 ianuarie, dar şi al celor concediate, precum şi lista posturilor desfiinţate sau rămase neocupate.
Alianţa pentru o Românie Curată este formată din peste zece organizaţii neguvernamentale, cărora li s-au alăturat mai multe personalităţi publice.
Principalul scop al Alianţei este promovarea principiilor bunei guvernări, printre care faptul că Guvernul este în slujba cetăţeanului, şi nu invers, sau că o naţiune presupune o comunitate de egali în faţa legii.
Potrivit membrilor Alianţei, topul transpareţei urmăreşte să încurajeze bunele practici în acest domeniu, în cel al comunicării, în condiţiile în care, arată realizatorii săi, de multe ori, unele instituţii tratează o simplă întrebare, drept un act ostil, iar acest lucru este făcut tocmai de funcţionarii care ar trebui să se afle la dispoziţia cetăţenilor plătitori de taxe
