Tone de lână, aruncate pe câmp în Botoşani

Zeci tone de lână sunt aruncate în fiecare primăvară pe câmp sau în depozite pentru că crescătorii de ovine nu mai au ce face cu ea.

Cumpărătorii sunt pretenţioşi şi cer marfă de calitate, iar femeile au renunţat să o folosească în gospodărie.

Dacă înainte de 1989 lâna aducea bani frumoşi din export sau de la fabricile de textile, acum oierii preferă să scape de ea decât să o vândă pe nimic.

În urmă cu douăzeci de ani oile erau o adevărată mină de aur pentru ciobani.

Lâna românească era folosită pentru fabricarea covoarelor persane, care se vindeau bine la export.

În ziua de astăzi piaţa internă a lânii aproape că nu mai există. Au dispărut daracele, spălătoriile de lână, filaturile, ţesătoriile, industria de fire şi de textile.

Ciobanii nu mai valorifică decât carnea, laptele şi pielicelele şi nu se mai îngrijesc că lâna să fie curată şi de bună calitate, pentru că nu mai este la fel de întrebată.

Nici gospodinele nu mai torc, iar ciorapii de lână au fost înlocuiţi cu papuci pufoşi de casă.

La staţiunea de cercetare Popăuţi, de exemplu, toată lâna obţinută din tunsul oilor stă aruncată într-un spaţiu din unitate.

Izolarea termică cu lâna de oaie, ecologică, dealtfel, este puţin folosită la noi în ţară.

Preţul lânei la export, "mai mare decât în ţară"

În timp ce lâna românească ajunge la gunoi sau pe foc, fabricile de confecţii din ţară comandă stofe de peste hotare, mai ales italiene, iar fabricile de covoare comandă lâna din Bangladesh.

Pentru un kilogram de lână, ciobanii primesc, în medie,15 bani.

Puţini dintre cei peste 1500 de crescători de ovine din judeţul Botoşani reuşesc să exporte lâna, şi asta pentru că pretenţiile cumpărătorilor sunt mari. Lâna trebuie să fie curată, de calitate şi de rasă pură.

Ionica Nechifor, preşedintele asociaţiei Moldoovis a găsit cumparatori în Rusia, care oferă un pret de zece ori mai mare decât cel existent pe piaţă.

Vecinii de la răsărit vor să achiziţioneze pentru următorii ani toată cantitatea de lână produsă de fermele din judeţul Botoşani. Pentru început au cerut 30 de tone.

Jumătate din cantitatea de lână ce va fi livrată în prima fază ruşilor provine de la Staţiunea de Cercetare "Popăuţi", iar restul de la crescătorii individuali.