Tánczos Barna: Sunt convins că putem evita creșterile de impozite anul acesta

Cheltuielile de funcționare ale statului trebuie reduse, conform ministrului finanțelor, care a avertizat și asupra necesității ca ministerele să ia toate măsurile necesare în perioada următoare în acest sens, prioritare rămânând investițiile, cu accent pe resursele disponibile din PNRR și pe fondurile europene, pentru a fi menținută creșterea economică, dar și locurile de muncă.

Ministrul finanțelor adaugă că din această lună se vor putea vedea și primele rezultate ale deciziilor luate la finalul anului trecut de autorități, fără să se ia în calcul - cel puțin în acest an - nicio majorare de taxe și impozite. Invitatul "Apelului matinal" de astăzi este chiar ministrul finanțelor, Tánczos Barna. Bună dimineața!

Tánczos Barna: Bună dimineața!

O să încep cu o întrebare directă: cum se simte statul la dietă, dacă a intrat?

Tánczos Barna: Statul trebuie să se simtă bine la dietă. Trebuie să înțeleagă toată administrația publică, mai ales administrația publică centrală, că nu mai este loc de generare a mai multor dezechilibre. Este foarte clar că în ultimii ani aceste dezechilibre au fost alimentate de creșterile de salarii și creșterea cheltuielilor de funcționare, mai ales în administrația centrală și în deconcentratele care aparțin de ministerele de linie, în același timp fiind înghețate practic salariile din administrația locală, mai ales la nivelul comunelor și orașelor mici dezechilibrele s-au accentuat. Și în administrația locală, consiliile județene generează dezechilibre prin majorarea salariilor și creșterea cheltuielilor de funcționare și acest lucru nu a făcut bine statului care ar trebui să intre la dietă, cum spuneți dumneavoastră. Într-adevăr, anul 2025 trebuie să fie anul în care restabilim echilibre, punem accent pe investiții în detrimentul cheltuielilor de funcționare și începem un proces amplu de regândire a modului în care statul trebuie să funcționeze și să ofere servicii publice.

Dar ce instituții trebuie să aplice aceste măsuri de disciplină bugetar-financiară?

Tánczos Barna: Practic, toate ministerele, începând de la Ministerul, nu știu, Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, acolo unde avem foarte multe cheltuieli de tip ajutor social. Toate aceste cheltuieli trebuie să fie ținute sub control, astfel încât să nu avem iarăși creșteri de cheltuieli. Dacă comparăm anul 2025, primele trei luni, cu 2024, primele trei luni, avem o creștere de 10% a cheltuielilor de funcționare, creștere generată practic de majorarea salariilor în anul 2024, în a doua parte a anului. Acest lucru nu putea fi evitat, pentru că tot ce s-a făcut, tot ce s-a majorat practic anul trecut vine cu efect și pe anul 2025. Este bine, în schimb, că, în paralel, au început să crească și cheltuielile pe investiții, adică au început să crească plățile pe investiții. Aceste plăți, mai ales cele din fonduri europene și din PNRR, arată o evoluție pozitivă și promițătoare. Trebuie menținut acest ritm, astfel încât, mai ales în această perioadă în care vedem dezechilibre, vedem mișcări profunde pe plan internațional, să ne putem baza pe resursele proprii, pe investițiile proprii, pe sumele care pot fi absorbite din aceste programe europene.

Ar putea apărea ceva probleme dacă măsurile de gestionare a cheltuielilor stabilite deja nu vor fi respectate? Mă gândesc mai ales în partea a doua a acestui an.

Tánczos Barna: Guvernul și ministerele și consiliile județene și celelalte instituții de administrație publică locală trebuie să facă tot posibilul să evităm creșterile de impozite. În cazul în care aceste lucruri, aceste măsuri sunt luate, sunt convins, în continuare, că putem evita creșterile de impozite anul acesta.

Europa și România traversează o perioadă economică destul de complicată și dificilă. Cât de mari pot fi riscurile și ce putem face pentru a evita turbulențele în economie, inclusiv pentru păstrarea locurilor de muncă?

Tánczos Barna: Vineri și sâmbătă, săptămâna trecută, au avut loc întâlniri între miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană. Practic, niciun stat membru nu a putut să vină cu estimări foarte exacte în ceea ce privește potențialele sau posibilele evoluții viitoare. Este atât de fluctuant tot procesul decizional, sunt atât de surprinzătoare mutările și deciziile din Statele Unite ale Americii, încât este imposibil de prevăzut astăzi, acum, ce se va întâmpla peste trei luni, patru luni sau peste un an de zile. Ceea ce e extrem de important e că Europa, Uniunea Europeană a putut să dea un răspuns pe măsură anunțurilor făcute din Statele Unite ale Americii. Un răspuns calm, un răspuns calculat, un răspuns care a venit din partea unei Uniuni Europene într-adevăr unite.Niciun stat membru nu este capabil să răspundă singur sau să facă față singur provocărilor care vin de dincolo de Ocean. Europa, Uniunea Europeană practic a păstrat calmul în momentul în care au fost anunțate posibilele tarife vamale exagerat de mari. Acest răspuns a generat practic și un pas înapoi din partea președintelui Trump și a început o perioadă de negocieri de 90 de zile. Europa a devenit o insulă a stabilității, o insulă a credibilității, și se vede și în evoluția euro-dolar, sau dolar-euro, această încredere crescută a investitorilor internaționali în Europa, în zona euro. Lucrurile evoluează extrem de fluctuant, extrem de fluid, și, bineînțeles, să păstrăm calmul și că căutăm tot timpul răspunsul adecvat pentru tot ceea ce vine de dincolo de Ocean.

Da, a fost o surpriză pentru toți cei din lumea finanțelor că euro s-a întărit în raport cu dolarul. Se estima acest salt?

Tánczos Barna: Nu știu dacă se estima, dar acest lucru vine clar pe fondul unui climat de stabilitate în Uniunea Europeană. Chiar dacă putem fi afectați de aceste tarife vamale, evoluțiile sunt extrem de complexe, pentru că nu există doar o relație SUA - UE, există o relație complexă Statele Unite ale Americii - China - Uniunea Europeană, relația cu Rusia, războiul care este chiar în desfășurare, din păcate. Deci toate aceste elemente au dus către o evoluție pozitivă pe moment, pe termen scurt, din zona euro, pentru că stabilitatea, predictibilitatea, calmul care au caracterizat deciziile dinspre zona euro, dinspre Uniunea Europeană s-au văzut și în evoluțiile bursiere sau s-au văzut și în evoluțiile dolar-euro pe piețele internaționale.

Spuneați că se încearcă evitarea majorărilor de taxe și impozite, dar România continuă să se împrumute cu aceeași cadență?

Tánczos Barna: România trebuie să se împrumute, din păcate, pentru că tot ce s-a... toate cheltuielile, toate promisiunile antamate anii trecuți, plus această nevoie uriașă de investiții, generează în continuare un deficit uriaș în România, și trebuie să finanțăm acest deficit. Vestea bună este că față de decembrie și ianuarie ne împrumutăm la prețuri mult mai mici, la costuri mult mai mici, la dobândă mai mică. Nu ne-a ajutat începutul lunii aprilie, anunțurile practic venite dinspre administrația americană n-au ajutat și n-au..S-ar putea să ne strice această curbă de scădere a dobânzilor la care se împrumută România, dar se vede foarte clar, este un lucru evident că față de decembrie, ianuarie, evoluția a fost una pozitivă. Avem nevoie anul acesta de o sumă considerabilă, o sumă mare pentru a finanța deficitul de 7%. Dar dacă banii se duc în investiții, lucrurile pot fi ținute sub control.

Spuneați recent că România trebuie să lucreze la măsuri de tip plasă de siguranță pentru industrie. Care ar fi urgențele?

Tánczos Barna: Urgențele vin din eventualele scăderi sau eventualele dispariții de comenzi de pe piața internațională. Este greu de estimat ce se va întâmpla pe termen scurt. De aceea, România trebuie să înceapă sau ministerele de resort, Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, să începem să pregătim acele măsuri de tip plasă de siguranță, cum am spus, pentru industria auto în primul și în primul rând. Vorbim aici de eventuale programe prin care companiile să fie ajutate două-trei luni, poate și jumătate de an, în perioada în care dispar practic /din piețe/ comenzi, ca să nu fie obligate să disponibilizeze personalul. S-a mai făcut acest lucru și în perioada COVID-ului. Lucrurile trebuie pregătite să fie accesibile în cazul în care este nevoie. De asemenea, putem să regândim și sisteme de impozitare în cazul în care lucrurile se precipită și situația se agravează, astfel încât, pe perioade scurte, companiile afectate să fie ajutate. Am discutat și de eventuale scheme de ajutor de stat direcționate către anumite companii, care ar trebui să se reprofileze foarte repede dacă industria auto suferă într-adevăr din cauza tarifelor vamale, care, așa cum am spus, acum sunt iarăși suspendate și sunt renegociate. De aceea spun că lucrurile sunt în plină evoluție, în schimbare, se modifică foarte, foarte rapid, de azi pe mâine, dar noi trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate.

Da, nu mai putem vorbi de predictibilitate la ce se întâmplă în lumea întreagă. O ultimă chestiune, pentru că statul a intrat la dietă. Evident, au fost reduceri și limitări ale cheltuielilor. Sunt ceva dificultăți pentru instituțiile de cultură, pentru ONG-uri, pentru cluburile sportive și din cauza modificărilor la legea sponsorizării, de exemplu. Ce ar fi de făcut pentru a ajuta aceste domenii, degrevând, evident, statul pentru susținerea lor?

Tánczos Barna: Legea sponsorizării nu a fost modificată. Este o situație generată de deciziile la nivel european sau chiar mai complexe, care impun o impozitare minimă și aceste impozite minime au afectat, se pare, și procesul de finanțare a ONG-urilor sau a cluburilor sportive; și cluburile sportive sunt ONG-uri, de fapt. Analizăm aceste aspecte. Am vorbit de mai multe ori cu colegii în ultimele zile, ultimele săptămâni și încercăm să clarificăm aceste modalități de sponsorizare. Legislația, încă o dată, nu a fost modificată din acest punct de vedere, dar interpretarea unor reguli europene, internaționale a dus la o precauție mai mare din partea companiilor mari care oferă sume mari pentru a sprijini ONG-uri care construiau spitale sau ONG-uri care finanțau activități sportive.