Tinerii au șansa să își facă mai ușor primii trei ani de experiență în muncă

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care modifică Legea șomajului și introduce o primă de stabilitate pentru tinerii fără loc de muncă și fără studii. Cei care își găsesc primul job cu contract pe perioadă nedeterminată pot primi până la 27.000 de lei, acordați pe doi ani, neimpozabili, dacă își păstrează locul de muncă - 1.000 de lei pe lună în primul an și 1.250 de lei în al doilea. Contextul este important. Un raport Concordia arată că un angajat din trei câștigă sub 2.700 de lei net, iar 6 din 10 sub 4.100 de lei pe lună. Invitat la "Apel matinal" este ministrul Muncii, Florin Manole.

Domnule ministru, câți tineri estimați că vor beneficia de această primă și care este impactul bugetar total?

Florin Manole: În primul rând, vreau să vă spun că această nouă modificare este în anticiparea unui proiect european, un proiect european de aproape 170 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea să sprijinim peste 28.000 de tineri. Vreau însă să subliniez că acest sprijin pe care îl putem acorda și îl vom acorda are și o condiționalitate, aceea ca după ce se termină perioada de subvenționare, adică cele 24 de luni, angajatorul să-l mai mențină obligatoriu cel putin 12 luni, în baza unui contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

Așadar, tinerii care au terminat studii, fie că e vorba de cele liceale, fie că e vorba de cele universitare și care n-au lucrat niciodată și care se întâlnesc în fiecare zi în care își caută un loc de muncă, întrebarea "dar ce experiență aveți?", și evident nu pot să fie avute experiență pentru că au fost în școală, vor căpăta cel puţin trei ani de experiență, vor deprinde o sumă întreagă de noi abilități și, de ce nu, o să avem un angajat, un contribuabil, un om încadrat în piața muncii pentru următorii 20, 30, 40 de ani.

Șomajul în rândul tinerilor este mult mai ridicat în mediul rural

Realizator: Dar nu trebuie să fie neapărat înregistrați în agențiile județene de ocuparea forței de muncă?

Florin Manole: Oricum, agențiile județene îi vor înregistra, pentru că acest proiect este complementar cu un alt proiect pe care îl avem, de fapt cu încă două alte proiecte pe care le avem, unul la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă şi care se referă la o listă enormă, de peste 280.000 de persoane care nu au mai avut niciodată un loc de muncă, șomeri greu angajabili, persoane aflate în marginea societății din punct de vedere al accesului la servicii și deci și la ocupare, și un alt proiect care ne va duce în tot ruralul românesc cu servicii sociale, dar și cunoaşterea celor 2.000 de localități în care vom merge.

Ei bine, toate aceste trei proiecte, finanțate aproape integral din fonduri europene, ne vor ajuta să rezolvăm măcar în parte problema tinerilor șomeri, problema asistenței sociale în mediul rural și, nu în ultimul rând, acest dezechilibru pe care îl avem din punct de vedere al șomajului. Adică șomajul este mult mai ridicat în mediul rural, și aici trebuie să intervenim și să-i sprijinim pe oamenii din mediul rural să ajungă la un loc de muncă plătit cât se poate de decent.

Realizator: Dar câte zile durează până un tânăr primește efectiv banii în cont? Este un traseu greoi sau se poate face și online cererea?

Florin Manole: Proiectul va începe foarte în curând, dar nu este vorba de zile. În primul rând, o să fie nevoie de documentație, într-adevăr, dar trebuie avut și mare grijă, pentru că angajatorii își vor asuma și ei niște responsabilități, având și ei niște beneficii. Adică, totuși vorbim de o sumă destul de mare, o sumă care trebuie să vină la pachet cu responsabilități din toate părțile, pentru că nu sunt puțini bani și nu este scurtă perioada de subvenționare, așadar, angajamentul trebuie să fie comun.

Realizator: Da, asta mă gândesc, cum veți preveni, nu știu, situațiile în care tinerii sunt angajați doar formal pentru a beneficia de această primă?

Florin Manole: Păi nu este rentabil pentru niciun întreprinzător să-i angajeze doar formal, pentru că, da, în primul an de subvenționare, angajatorul și angajatul câștigă mai mult decât câștigă statul din taxe, dar începând cu următorii doi ani de zile, lucrurile se echilibrează, iar dacă cineva va încerca să fenteze sistemul, cineva va încerca să fraudeze, va trebui să restituie toți banii pe care i-a încasat până la punctul respectiv, adică e un proiect foarte serios. Încă o dată, sumele sunt foarte mari, 170 de milioane de euro nu-i deloc puțin, sumele pe care le primesc oamenii sunt și ele, aș zice, decente, dar responsabilitatea este în consecință, deci trebuie să fie foarte serioși, și cei care aplică, și companiile. Cine nu va dovedi seriozitate, va trebui să returneze banii primiți.

Costul cu forța de muncă în străinătate este deseori mai convenabil

Doru Isăroiu: Bună dimineața, domnule ministru! Doru Isăroiu sunt, de la Trupa Red Parlament, vă salut! Am și eu o întrebare foarte simplă. Tot mai mulți angajatori români preferă să aducă muncitori din Asia în locul șomerilor locali. Înseamnă că măsurile de reintegrare nu sunt suficient de atractive, să zicem, pentru angajatori?

Florin Manole: E un mix de situaţii. Pe de o parte, noi avem totuşi, din păcate, şi o mare parte a forţei de muncă plecată în străinătate. Pe de altă parte, costul cu forța de muncă în străinătate poate să fie cumva mai redus. În ce sens? Gândiți-vă cum cheltuie banii un om care locuiește în această țară, un român care lucrează, care are o familie aici și care are niște cheltuieli aici şi niște facturi, și cât de greu se poate descurca cu salariul minim din România. Asta e o temă extrem de importantă, dar poate o discutăm cu altă ocazie. Însă, pentru un lucrător din Asia de Sud-Est... Nu știu dacă ați văzut, de cele mai multe ori locuiesc patru, cinci într-o cameră, au familiile la ei acasă, acolo unde nivelul de trai este mult mai scăzut. Deci este în primul rând această diferență.

Apoi este vorba și despre... uneori, nu mereu, nu vreau să generalizez, sunt și foarte, foarte multe companii serioase, dar noi am găsit lucrători din străinătate abuzați în România, în sensul că drepturile lor nu erau respectate, că nu aveau toate prevederele contractuale respectate și inspecția muncii a dat deseori sancțiunile corecte pentru astfel de încălcări. Deci există și percepția unora că lucrătorii străini sunt ceva mai vulnerabili. Eu cred însă că ar trebui să-i respectăm, pentru că orice om care lucrează în țara asta, indiferent de naționalitatea lui, care plătește taxele corect în această țară, trebuie să aibă respectul pe care noi înşine ni l-am dori pentru concetățenii noștri în Franța, în Italia, în Spania, oriunde în Uniunea Europeană.

De la intrarea în UE, în București, numărul inspectorilor de muncă a scăzut la jumătate

Realizator: Primim mesaje și de la ascultători. Avem o întrebare pentru dumneavoastră: care sunt măsurile de protecție socială pentru tinerii între 30-40 de ani, că sunt angajați numai trei sau până la şase luni la diferite firme private, apoi dați afară fără motive, doar ca să nu plătească salarii rezonabile și care își găsesc apoi foarte greu loc de muncă?

Florin Manole: În primul rând ar trebui ca toți acești oameni aflați în astfel de situații să facă o plângere la IPM. E extraordinar de important, pentru a putea avea reacție, să cunoaștem toate aceste informații cu nume și prenume, pentru că, vă spun un lucru, în contextul ăsta al discuțiilor despre necesitatea recerii cheltuielilor statului, o discuție serioasă, dar cu darea unor oameni afară, chestiune cu care nu suntem de acord. Uitați-vă, în București, unde avem cea amplă piață a forței de muncă, numărul inspectorilor de muncă a scăzut de la intrarea în Uniunea Europeană până astăzi cu 50%. Cum vom putea avea o piață a muncii corectă, bine păzită, cu legea respectată, dacă discuția publică merge spre a da afară pe cei care trebuie să păzească piața muncii, de exemplu, ca să folosim discuția despre ITM?

Deci, în primul și în primul rând, trebuie să semnaleze toate aceste eventuale abuzuri, pentru a putea reacționa, pentru că inspecția muncii s-a dovedit reactivă și s-a dovedit eficientă în multe cazuri. În trecut am avut și situații unde într-un singur dosar am găsit 3-500 de oameni la o singură firmă lucrând la negru sau cu alte drepturi încălcate. Deci Inspecția Muncii își face treaba. Sesizați! Oricum, controalele se întâmplă și fără sesizări, dar pentru a acoperi cât mai multe dintre probleme, orice sesizare este importantă și necesară.

Realizator: Cum spuneam, după 40-45 de ani, reangajarea devine mult mai dificilă. Ridicarea pragului la 50 de ani rezolvă problema sau doar o amână cu câțiva ani?

Florin Manole: Nu, am încercat să ducem cât mai multe resurse cu această restrângere către cei care au cea mai mare nevoie, pentru că, într-adevăr, după 50 de ani, este mai dificil pentru unii dintre concetățenii noștri să-și găsească un loc de muncă. Cu cât te apropii mai mult de pensie, cu atât devine mai dificil în anumite domenii, cel puțin. Dar, până la urmă, evident, nu putem subvenționa toată piața forței de muncă. De asta am ales să mergem înspre tineri, pentru un viitor mai bun pentru toată țara, până la urmă, și înspre cei care au cele mai mari probleme, cei de peste 50 de ani.