Teme economice şi politice, pe agenda şedinţei de guvern

Teme economice sau de politică externă, dar şi campanie electorală în plină desfăşurare au fost, de asemenea, abordate la începutul şedinţei de guvern.

în atenţia miniştrilor, se află mai multe proiecte de acte normative. În primul rând sunt două ordonanţe de urgenţă prin care executivul intenţionează să sprijine atât activităţile economice ale companiilor, cât şi absorbţia fondurilor europene, transmite Petruţa Obrejan.

Astfel, toate marile companii, în special cele din zona energiei, dar nu numai, cum ar fi Romgaz, Transgaz, Petrom sau Transelectrica, care au deja lucrări bugetate de investiţii şi care nu pot obţine autorizaţiile de construcţie foarte repede, în lipsa cadastrului, vor putea obţine prin această ordonanţă de urgenţă, temporar, autorizaţia de construcţie, până va ieşi documentaţia cadastrală.

Prin cea de-a doua ordonanţă, executivul va permite continuarea şi finalizarea lucrarilor finanţate cu bani europeni, în special în zona litoralului, unde - spunea premierul Victor Ponta - există o lege mai veche prin care toate lucrările de construcţie trebuiau să fie sistate în perioada 15 mai - 15 septembrie, pentru a nu fi stânjenită activitatea tursitică, însă aceste interdicţii pot conduce la pierderea multor bani europeni.

De asemenea, premierul s-a arătat mulţumit de creşterea cu 8,5% a nivelului incasărilor pe luna aprilie, faţă de aceaşi perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă în opinia sa un prim semn bun, al reorganizării ANAF, a Direcţiei Antifraudă şi a operaţiunilor, totodată, procurorilor şi justiţiei în general, de combatere a evaziunii fiscale.

În plus, şi ultimul raport al Comisiei Europene, care îmbunătăţeşte prognoza de creştere economică a României cu 2,3% pentru acest an şi 2,5% pentru anul viitor, reprezintă un alt semnal pozitiv, alături de scăderea cursului leu-euro.

Sesizare a guvernului la CCR

Totodată, premierul a afimat că până în acest moment campania electorală s-a desfăşurat fără incidente, dar că va trimite în cursul acestei zile sesizarea Guvernului către Curtea Constituţională, amintind totodată că în România există mai multe categorii care au drept de vot, dar care nu pot face campanie electoral, incusiv şeful statului.

Potrivit premierului Victor Ponta, sesizarea Guvernului va cuprinde trei solicitări punctuale. Curţii Constituţionale i se va cere să analizeze eventuala existenţă a unui conflict juridic între executiv, abilitat prin lege să organizeze campania, şi preşedinte, să analizeze dacă un astfel de conflict este creat de o implicare directă a preşedintelui în campanie şi să pronunţe o decizie prin care să stabilească în mod clar că preşedintele nu are dreptul de a face campanie electorală.

De dimineaţă, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a lăsat însă să se înţelagă că nu ar fi vorba despre vreo încălcare a legii.

Premierul va cere Curţii să lămurescă dacă preşedintele a încălcat sau nu Constituţia, după ce a făcut o serie de declaraţii de susţinere şi a apărut într-o fotografie purtând tricoul cu însemnale unui partid.

În această dimineaţă, preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, a declarat pentru DIGI 24 că limita de exprimare este foarte clar stabilită de legea fundamentală.

Concret, un preşedinte este obligat să demisioneze din partid după ce câştigă alegerile şi, ulterior, pe durata mandatului, să nu mai facă parte dintr-o formaţiune politică. Mai departe, spune Augustin Zegrean, este vorba de libera exprimare, chiar a opiniilor politice, care nu se mai pedepseşte "de pe vremea lui Stalin".

Preşedintele Curţii a menţionat un aviz consultativ în acest sens dat în aprilie 2007.

La acea vreme, judecătorii Curţii au constatat că atitudinea şi opiniile imputate preşedintelui României nu pot fi caracterizate ca încălcări ale Constituţiei, în condiţiile în care, referitor al relaţia preşedintelui cu partidele politice, în Articolul 84 din legea fundamentală se prevede că acestuia nu i se interzice să păstreze legături cu partidul care l-a susţinut în alegeri sau cu alte partide politice.

Întrebat dacă resimte vreo presiune politică în această perioadă de campanie, preşedintele Curţii Constituţionale a exclus ideea şi a precizat că judecătorii vor răspunde solicitării guvernului "cu înţelepciune".