Taxa de clawback "pune în pericol unele medicamente ieftine"

Taxa de clawback, prin care producătorii de medicamente sunt obligaţi să suporte integral diferenţa dintre consumul efectiv de medicamente şi bugetul alocat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în fiecare an pentru compensarea medicamentelor, este în continuare în dezbatere.

Comisia formată din reprezentanţi ai ministerului sănătăţii, ai ministerului de finanţe, ai Casei Naţionale de Sănătate şi ai producătorilor de medicamente are data de 15 iunie ca termen limită pentru găsirea unei formule noi de calcul, acceptate de toate părţile astfel încât pacienţii să nu fie afectaţi.

Din cauza disputei pe marginea acestei taxe, mai multe medicamente ieftine pentru cancer sau boli cardiovasculare ar putea fi scoase de pe lista de compensate pentru că Asociaţia Producătorilor Internaţionali de Medicamente susţine că firmele producătoare nu pot plăti taxa clawback pentru primul trimestru din 2012, facturile fiind prea mari.

Secretarul de stat în ministerul sănătăţii, Alexandru Rafila, consideră că taxa de clawback nu se află în impas.

"Ea a generat tensiuni în sistem pentru că impunerile care au fost adresate firmelor au fost adresate la sfârşit de mandat de fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Această notificare a întârziat o lună şi jumătate.

"O astfel de procedură în care ele au fost notificate foarte târziu şi termenul de plată era foarte scurt a dus la tensionarea situaţiei, dincolo de anumite aspecte pe care noi în momentul de faţă le luăm în discuţie în negocierile pe care le avem cu producătorii de medicamente referitoare la modul de calcul al acestei taxe", spune Alexandru Rafila.

Consiliul Concurenţei, cu ochii pe taxa de clawback

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că nu doreşte ca tensiunile create în jurul taxei de clawback să creeze un boicot din partea producătorilor de medicamente aşa cum s-a întamplat în 2008, când distribuitorii au blocat piaţa, cerând reactualizarea cursului valutar.

"Acum avem iarăşi, repet, un an electoral şi un conflict între industrie, între producător de data asta şi ministerul sănătăţii legat de taxa clawback, deci de această reducere a preţului pe care o practică ministerul şi - doi - să evităm cu orice preţ o situaţie ca cea din 2008, care are potenţialul să faca rău pacienţilor.

"Şi de asta am atenţionat că e legitim ca industria să recurgă la lobby, să negocieze cu guvernul, dar în acelaşi timp trebuie să fie foarte atenţi ca acţiunile lor să nu reprezinte o încălcare a legii concurenţei, să nu reprezinte o înţelegere între firme concurente pentru că într-o astfel de situaţei sunt pasibili de sancţiuni severe din partea noastră", a declarat Bogdan Chiriţoiu.

Preşedintele Consiliului Concurenţei a adăugat că în acest caz sancţiunile sunt destul de severe, ele putând ajunge până la 10% din cifra de afaceri pe un an.

Directorul adjunct al Asociaţiei române a producătorilor internaţionali de medicamente, Sorin Popescu, a salutat intenţiile Consiliului Concurenţei.

"Important este că legea de astăzi ea însăşi spune că dacă nu se poate plăti taxa toate medicamentele sunt excluse, deci nu este vorba despre o voinţă a companiei, ci este vorba despre efectul legii. Sperăm din suflet ca această dată să fie respectată şi cel târziu începând cu 1 iulie să avem o nouă lege a clawback.

"Dacă nu se schimbă legea înseamnă că este nesustentabilă şi înseamnă că ne furăm căciula în continuare, adică avem pe hârtie o sumă care nu poate fi plătită, care se va întoarce împotriva pacienţilor care vor rămâne fără medicamente prin efectul legii, aşa cum am spus", susţine Sorin Popescu.

Directorul adjunct al Asociaţiei române a producătorilor internaţionali de medicamente susţine că aceştia nu au retras niciun fel de medicament de pe piaţă, şi că toate medicamentele sunt disponibile spre vânzare în România.

"Faptul că ele dispar peste noapte este o chestiune care ţine de cu totul şi cu totul altceva, în principal de comerţul paralel", a subliniat directorul adjunct al Asociaţiei române a producătorilor internaţionali de medicamente.

Tendinţa din ultimii ani a comerţului paralel este de continuă creştere, acesta atingând cote de 400 de milioane de euro în 2010, de 500 de milioane în 2011, iar specialiştii se arată îngrijoraţi de faptul că acesta va ajunge la sfârşitul acestui an în jurul valorii de 700 de milioane de euro.