Țările europene nu vor să primească urși din România

Țara noastră are aproape 13.000 de urși bruni, cea mai mare populație din Europa, în timp ce numărul optim de exemplare este estimat la 4.000, așa cum a anunțat ministrul Mediului, Mircea Fechet. Alături de specialiștii în domeniu, el a prezentat rezultatele celui mai mare și mai complex studiu genetic al populației de urs brun, realizat până acum cu probe adunate din 25 de județe ale țării.
Se poate afirma, pentru prima dată în istoria României, că există o bază științifică solidă pentru a stabili câți urși avem în păduri, după cum precizează ministerul. Dar în ce măsură și, mai ales, cum se poate interveni pentru gestionarea corectă a acestei populații și, mai ales, dacă este cazul, aflăm de la invitatul 'Apelului matinal' de astăzi, Mugurel Constantin Drăgănescu, președintele executiv al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România. Bună dimineața!
Sărut mâinile. Bună dimineaţa!
Înainte de toate, ne raportăm la cifrele oficiale: 12.700 de urși bruni. Deși am avea nevoie, spun cu ghilimelele de rigoare, de 4.000. Personal, credeți că datele sunt corecte?
Din punctul meu de vedere, şi, da, personal și nu numai, eu consider că datele sunt exacte, nu numai corecte. Și vă spun în câteva minute de ce. Intervalul pe care Instititul de Cercetări Silvice, până la urmă cel mai abilitat, cea mai abilitată instituție în acest domeniu, o instituție a statului român, da, care aparține de Ministerul Cercetării, spune că în România, în baza unui studiu genetic, cel mai exact din punctul acesta de vedere, făcut pe parcursul a trei ani de zile, spune că în România vieţuiesc între 10.419 urși 13.770 de urşi, eu consider că este exact. Vreau să vă spun că este o cifră stânga pe care specialiștii vânătorilor, gestionarii fondurilor cinegetice, o cifră pe care noi... ei tot timpul au vehiculat că în România trăiesc peste 10.000 de urși. Eu am fost un pic mai sceptic, să spun și am vehiculat și am susţinut tot timpul o cifră de peste 8.000- 8.500 de exemplare de urs. Uitaţi că și ultimul studiu al ICAS din 2022, dacă nu mă înşel, un studiu bazat pe altă metodă ştiinţifică, dar, bineînțeles, nu la fel de exactă, a spus că în România vieţuiesc între 8.700 și 10.000 de urși. Uitaţi că cifrele noastre, ale vânătorilor și cifrele Institutului de Cercetări Silvice sunt foarte apropiate. Eu consider că, tot cu ghilimelele de rigoare, numai un nebun mai poate contesta aceste cifre. Și păstrând ghilimelele, am văzut un interlocutor, profesor de istorie care contesta aceste cifre, că, vezi Doamne, acolo s-au introdus și urșii omorâți, și urșii vânați. Bun, câţi au fost aşa, prin absurd, cu toate că informațiile pe care eu le-am de la ICAS este foarte clar că acele probe genetice care au fost recoltate de la un urs care ulterior a fost scos din populație prin diverse metode, da, lovit de mașină și așa mai departe, au fost scoase din acest calcul.
Bun. Plecând de la această... Plecând de la această situație, din câte înțelegem noi, urmează o nouă etapă în gestionarea populației de urși în România. Asta ce înseamnă?
Depinde de domnul ministru. Din punctul nostru de vedere, noi, dacă am demonstrat că avem dreptate și am demonstrat că excluderea managementului cinegetic din gestionarea populației de urs a adus în situația de astăzi la omucideri, mutilări, creșterea exorbitantă a pagubelor pe care statul le plătește proprietarilor de culturi agricole, de animale domestice, despăgubirea în cazul unor bunuri ale acestora. Eu consider că reincluderea managementului cinegetic este o necesitate de data aceasta, și vorbeați dumneavoastră de undeva la 4.000 de exemplare. Să știți că această cifră, undeva la 4.200 de exemplare, ca efectiv optim, ce înseamnă? Un efectiv pe care teritoriul României îl poate menține într-un echilibru normal cu tot ceea ce înseamnă mediu înconjurător şi absolut tot ceea ce înseamnă ...
Dar, tocmai asta este ideea, cum se poate păstra echilibrul între conservare, protecția biodiversității și siguranța cetățenilor?
Exact. Ceea ce vă spuneam - şi imediat vă răspund punctual. Acest efectiv a fost calculat la nivelul anului 2003-2004, dacă nu mă înșel. Uitați că din 2003-2004, de acum 20 de ani, 20 și puțin de ani, România eu cred că s-a extins foarte mult din punct de vedere demografic sau mai exact, intravilanul localităților s-a extins foarte mult. Deci cifra de 4.000, 4.200 de exemplare de urs este puțin cam mare pentru teritoriul pe care România acum îl are propice ursului. Cum menținem? Imaginați-vă, nu știu, o garsonieră în care pot trăi, nu știu, poate trăi foarte bine o persoană, pot trăi două persoane, foarte bine. Da? Considerăm că într-o garsonieră efectivul optim este de două persoane, da? Imaginați-vă că dacă ducem acolo șase, opt, zece persoane încep să doarmă pe holul blocului, ies prin parcare. Cam același lucru este și cu ursul. Avem undeva de trei ori mai mult efectivul ursului.
Cum ar dormi, nu știu, șase oameni într-o garsonieră de 20m?
Bun, și ce putem face?
Din punctul nostru de vedere, reintroducerea în adevărat sens al cuvântului al vânătorii, managementul cinegetic. Și susțin asta cu tărie de foarte mulți ani, de când ocup această funcție la nivelul Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor din România, pentru că este singura metodă prin care putem diminua și prin care statul român poate încasa - pentru că, vedeți dumneavoastră, ursul, ca orice altă specie cinegetică, ca orice alt, până la urmă, animal /.../, ca și pădurea, este un bun regenerabil, care dacă îl exploatăm sustenabil, el aduce pe lângă beneficii statului român, da? nouă, populației, dar aduce și un echilibru în ceea ce privește biodiversitatea și specia sau speciile respective. Imaginați-vă doar atât, l-am auzit pe domnul ministru că nu va crește cifra, este decizia dumnealui. Nu o comentez decât în următorul fel. Sporul anual - nu numai în România, în toată Europa, credeți-mă, în România, având această populație de urs, are un habitat extraordinar de bun pentru viețuirea ursului - sporul anual este undeva de 10% din efectiv. Mergem pe cifra de 10.000 de urși. Asta înseamnă că anual, la anul o să avem 11.000 de urși într-un mediu perfect, într-un mediu perfect în care înseamnă că nu există mortalități naturale, da, nu există accidente.
Altfel spus, numărul lor va crește, da? Va crește, asta e clar, mai ales că un urs, am aflat și noi, trăiește între 20 și 30 de ani. Dar raportându-ne la ce se întâmplă la alții, pentru că România este una dintre țările campioane, nu?
Indiscutabil.
Canada, Statele Unite și Rusia sunt țările cu cele mai multe exemplare de urși bruni. Aveți idee, acolo se vânează, că tot sunteți susținătorul ideii? La ei cum se extrag exemplarele?
Simplu vă spun. Dintotdeauna se vânează. Bine, Canada, America au grizzly, nu e urs brun, dar similar, nu se pune problema. Dintotdeauna, reţineţi, se vânează. Dar în toată Europa, eu am susținut-o și o susțin în continuare, reţineţi, în toată Europa, unde există o populație sustenabilă de urs, se vânează, s-a vânat și se vânează. Singura țară unde s-a oprit o perioadă atât de mare vânătoarea este România. Au mai fost cazuri, nu știu, un an, jumătate de an în anumite țări.
Nu știu, seamănă un pic ceea ce se întâmplă pe Dunăre. Noi avem prohibiție sau pescuitul este interzis la sturion și asta cred că de vreo 10 ani. În schimb, la ucraineni se pescuiesc peștii.
Știți ce se întâmplă? Acelea sunt țări extra-comunitare, să spunem, extra Uniunea Europeană și au propriile legi, cum probabil /.../
Nu, și Bulgaria e în UE.
Bulgaria, da, uite, exact. De Bulgaria nu m-am gândit, m-am gândit doar la Serbia și Ucraina. Dar ceea ce pot să vă spun este că eu m-am referit în Europa inclusiv la țările din Uniunea Europeană - Slovacia, Cehia...
Bosnia. Bosnia și Herțegovina și Croația știu că mai au mulți ursuleți și urși.
Au, au și slovacii urși, credeți-mă, au ceva norvegienii, sunt și țările nordice, dar cam atât. Sporadic. Indiscutabil, România deține mult, mult peste jumătate din efectivul evaluat al Europei. Bineînțeles, exceptând partea europeană a Rusiei.
Bun, și în acest context, autoritățile anunță că urmează să finalizeze Planul de monitorizare genetică pe termen lung. Ce presupune această monitorizare, ce urmează, de fapt?
Aici, sincer să fiu, doar cei /.../ pentru că, vedeți dumneavoastră, și cifrele pe care ieri le-au anunțat în dezbatere publică au fost că studiul a fost finalizat de ceva timp, ceva timp însemnând, nu știu, câteva săptămâni în urmă, nu foarte mult. Cifrele au fost foarte bine ținute sub cheie, inclusiv noi nu le-am știut sau cel puțin eu nu le-am știut. Nu știu să vă spun exact ce prevede acest timp. Dar ceea ce vă pot spune este că Legea 242 care modifică Legea 407 stabilește foarte exact că Institutul de Cercetări Silvice și în speță secțiunea Brașov, prin lege, vor ține o bază de genetică de date a urșilor care vor fi în viitor recoltați, încă o dată, prin diverse metode, pornind de la vânătoarea efectivă, la intervențiile în intravilan și când se ia decizia de către primar că trebuie ursul eutanasiat sau împușcat, inclusiv de la urșii accidentați auto, tren, poate chiar braconați se va ține o bază de date. Dar nu cred că asta va avea vreun efect în monitorizarea pe termen lung, aici nu, nu știu să vă spun.
Mai ales că s-au produs și tragedii. Dacă șeful Salvamont din Predeal a fost atacat de urs și n-a știut cum să se descurce, mă gândesc ce s-ar fi întâmplat cu orice turist care ar fi fost în Predeal, de exemplu, şi se întâlnea cu ursul. O singură curiozitate mai avem. Din câte știm noi, Germania, Elveția, Austria sunt țări cu munți frumoși, nu ca ai noștri, dar unde nu există urși. Aveți idee, de ce nu le trimitem și lor, de exemplu? Sau de ce nu vor?
Nu există niciun urs, nu există urși, nici măcar un urs. Și vă spun cu toată responsabilitatea, pentru că știu, am fost printre promotorii care au solicitat Ministerului Mediului, în diverse rânduri, să exportăm urși în țările care au un teritoriu propice viețuirii ursului.
N-au vrut ei sau n-am putut noi?
În cunoștință de cauză vă spun că ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Tánczos Barna, au solicitat cel puțin o dată, fiecare, Uniunii Europene, ţărilor europene să le exportăm, gratis, urșii. Răspunsul a fost pe românește: ţineți-i voi!
Mulțumim, nu ne trebuie!
Mulțumim! Nu ne trebuie. Exact. Deci, credeți-mă, au fost solicitări oficiale, nu că noi, vânătorii. Ministerul Mediului a solicitat oficial, adică prin ambasade, la un moment dat /.../.
Da. Și de aici cred că s-ar lega multe alte discuții. Probabil și-ar dori să vină să vâneze la noi, dar, în fine, vom mai vorbi.
Să ştiţi că nu neapărat, nu neapărat. Nu, nu, nu, nu.
Dar mistreţii noștri le plac.
Dar şi ei au mistreți cu nemiluita, nu. Aici, exceptând un pic pesta porcină care, din păcate, a decimat efectivele, pesta porcină africană, dar nu să vâneze la noi. Că vânătoarea este mult mai permisivă în țările vest-europene pe care dumneavoastră le-ați menționat. Credeți-mă, că am fost și știu. În schimb, nu au nevoie pentru că nu au nevoie de oameni mutilați, nu au nevoie de oameni morți. Ei au nevoie de /.../ de animale domestice. De ce să vă spun? De turism...
Fiecare țară cu prioritățile ei, din câte înțeleg, dar merită să mai discutăm și ne vom reauzi odată cu noile norme pe care le vom fi aflat la un moment dat de la Ministerul Mediului. Cu mulțumiri pentru prezența alături de noi la Matinal.
Şi eu vă mulţumesc!
Am fost în direct cu Mugurel Constantin Drăgănescu, președintele executiv al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România. Așadar, dacă în 2025 avem aproape 13.000 de urși, anul viitor vor fi vreo 14.000.