Summit-ul Dunării începe luni la Bucureşti
Reuniunea stabilește priorităţile strategiei UE pentru regiunea Dunării. Inițiativa este destinată eficientizării utilizării banilor europeni şi atragerii de noi fonduri pentru această regiune.
Articol de Carmen Gavrilă, 07 Noiembrie 2010, 17:56
Din totalul de 14 state din bazinul Dunării, 22 de delegaţii vor stabili la Bucureşti priorităţile Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.
Summit-ul Dunării se desfăşoară sub patronajul preşedintelui României şi reuneşte 22 de delegaţii reprezentând şefi de guverne naţionale din cele 14 state din bazinul Dunării, Comisia Europeană, reprezentanţi ai celor 6 landuri riverane din Germania şi Austria, primăria oraşului Ulm din Germania şi Polonia, invitată în calitate de observator.
România va fi reprezentată de preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi. La manifestare urmează să participe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso. De asemenea va participa, în calitate de invitat special, preşedintele Comitetului Regiunilor, Mercedes Bresso.
Lucrările Summit-ului Dunării se vor desfăşura pe următorul format: două sesiuni plenare şi un dejun de lucru oferit de primul-ministru Emil Boc şefilor de delegaţii şi membrilor delegaţiilor oficiale, urmate de adoptarea Declaraţiei de la Bucureşti privind Strategia UE pentru regiunea Dunării.
Strategia aplică noul concept de coeziune teritorială. Iniţiativa a fost lansată de România şi Austria în 2008. Strategia va ajuta la eficientizarea utilizării fondurilor europene şi la atragerea de noi fonduri pentru această regiune. Documentele constitutive vor fi aprobate de către Comisia Europeană în decembrie.
Strategia Dunării va fi o strategie internă a Uniunii Europene la care sunt invitate să participe şi statele terţe riverane şi va respecta principiile aplicate şi în cazul Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice.
Cele patru domenii (piloni) propuse de Comisia Europeană şi pe care se va axa Strategia sunt: conectivitatea (transport durabil şi reţele de energie), protecţia mediului, a resurselor de apă şi managementul riscurilor, dezvoltarea socio-economică (cultură, educaţie, cercetare, turism, dezvoltare rurală, piaţa internă) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă).
