SUA își redimensionează o parte din trupele dislocate pe flancul estic al NATO

SUA își redimensionează o parte din trupele dislocate pe flancul estic al NATO ca parte a unui proces global, anunțat încă de la începutul acestui an. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, este vorba despre sistarea rotirii în Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state membre, inclusiv în țara noastră, la Mihail Kogălniceanu.

Această redimensionare militară nu va afecta însă în niciun fel securitatea României și a flancului estic al Alianței susține președintele Nicuşor Dan. Într-o postare pe o rețea de socializare, el a menționat că parteneriatul strategic româno-american rămâie în aceiași parametri, iar infrastructura strategică dezvoltată împreună la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să fie complet operațională, astfel încât trupele americane vor continua să fie localizate în aceste baze.

Șeful statului a mai scris că descurajarea amenințărilor de pe flancul estic al Alianței este compensată de suplimentarea consistentă de echipament militar și de creșterea prezenței forțelor europene în deplin acord cu partenerul american.

Și ministrul apărării naționale, Ionut Moșteanu, afirmă că România rămâne o țară sigură în care prezența aliată este considerabilă.

Ionuţ Moşteanu: Nu se vorbește despre o retragere a forțelor americane, ci despre sistarea rotirii unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO și în Bulgaria și în România, în Slovacia, în Ungaria. Vor rămâne în continuare aproximativ 1.000 de soldați americani în România, contribuind la descurajarea oricăror amenințări. Capacitățile strategice rămâne schimbate, sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu își menține integral funcționalitatea. Baza aeriană de Câmpia Turzii continuă să fie un punct esențial pentru operațiuni aeriene și colaborare aliată. Baza Mihail Kogălniceanu continuă să fie dezvoltată. Steagul american va fi în toate aceste 3 puncte. La Baza Kogălniceanu va rămâne în continuare un grup de luptă aerian.

Ministrul apărării naționale a mai spus că în România sunt dislocați în acest moment aproape 2.000 de militari americani.

De altfel și Ministerul de Război al Statelor Unite a precizat într-un comunicat că nu este vorba despre o retragere din Europa și niciun semnal al slăbirii angajamentului Statelor Unite față de NATO și față de Articolul 5 privind apărarea colectivă. La rândul său, ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, afirmă că țara sa își menține angajamentele față de România, atât în cadrul Alianței, cât și ca partener strategic.

Într-o comunicare publică el afirmă că ţara noastră demonstrează o capacitate și o responsabilitate sporite, iar acest lucru se întâmplă după 20 de ani de colaborare constantă cu Statele Unite pentru a îndeplini obiectivele comune de apărare. Parteneriatul dintre România și Statele Unite, a mai spus ambasadorul american la NATO, rămâne mai puternic ca niciodată, dovadă fiind și implicarea Statelor Unite în ultima operațiune lansată de Alianță - Santinela Estului.

Decizia Pentagonului este criticată, însă, de șefii comisiilor de apărare din Senatul American, Roger Wicker, și din Camera Reprezentanților Mike Rogers, ambii republicani. Aceștia au semnat o declarație comună în acest sens, în care susțin că Rusiei i se transmite un semnal greșit chiar în momentul în care președintele american, Donald Trump, face presiuni asupra liderului rus, Vladimir Putin, să vină la masa negocerilor pentru o pace durabilă în Ucraina.
La rândul lor, oficialii NATO spun că ajustările forțelor Statelor Unite nu sunt neobișnuite și că postura americană în Europa rămâne mult mai mare decât a fost în ultimii ani. Există acum mai multe forțe americane pe continent decât înainte de 2022 - mai spun aceiași oficiali, potrivit cărora decizia nu trebuie să diminueze nici certitudinea că angajamentul Statelor Unite este la fel de clar pentru securitatea europeană./editor Florin Lepadatu/