Statutul juridic al terenurilor pe care se află cetăţile dacice

Statutul juridic al terenurilor pe care se află cetăţile dacice reprezintă principala problemă în procesul de preluare a acestora în administrarea autorităţilor judeţene, după modelul Sarmizegetusa Regia.

Aceasta este concluzia unei dezbateri care a avut loc, astăzi, la Deva, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la includerea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei pe lista Patrimoniului UNESCO.

Președintele Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, deputatul Ionel Palăr, al declarat astăzi la Deva că au fost alocate două milioane de lei pentru realizarea planurilor urbanistice zonale aferente suprafețelor ocupate de cetăți. Însă înainte este necesar să se reglementeze situația juridică a terenurilor.

Ionel Palăr: Fie se poate merge pe expropriere pentru utilitate publică - cazul radical, fie, acolo unde se poate și găsesc autoritățile locale, pot să facă schimburi de teren cu proprietarii, aces lucru trebuie realizat. Sunt un om care ţine foarte mult la proprietatea privată, dar nu poţi să ai moștenire de familie o cetate dacică care aparține întregii Românii. Se pot găsi formule de compensare pentru ca aceste lucruri să poată fi redate patrimoniului mondial.

Profesorul Gelu Florea, coordonator științific al Şantierului arheologic 'Sarmizegetusa Regia' spus de ce este esențială preluarea cetăților din munții hunedoarei de către administrația județului.

Gelu Florea: Ar stopa cel puţin distrugerea lentă, dar continuă lor, și după aceea s-ar putea face mai mult în privința sau totul în privința conservării, restaurării, dar în primul rând trebuie păzită.