"Statut special" pentru "Ţinutul secuiesc"

O campanie de strângerea de semnături la nivel european pentru susţinerea unui proiect legislativ care să confere statut special regiunilor europene în care minorităţile sunt majoritare a fost demarată de Consiliul Naţional Secuiesc.

Demersul a fost adoptat la Sfântu Gheorghe, de către cei aproximativ 200 de delegaţi ai Consiliului din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

Ei vor să strângă un milion de semnături din cel puţin şapte ţări europene în care există zone compacte cu minorităţi etnice, lingvistice, culturale sau confesionale.

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsák Balázs, a declarat că hotărârea are la bază prevederile Tratatului de la Lisabona, ce conferă cetăţenilor posibilitatea de a a participa activ şi în mod direct la procesul decizional european.

"Noi dorim să înţeleagă şi populaţia română şi clasa politică română că demersurile noastre internaţionale vizează garanţii internaţionale" spune Izsák Balázs.

De acest statut special ar urma să beneficieze şi judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, unde etnicii maghiari sunt majoritari.

Consiliul Naţional Secuiesc a adoptat, de asemenea, o hotărâre prin care cere autorităţilor administraţiei publice locale şi cetăţenilor din Covasna, Harghita şi Mureş să acţioneze pentru înfiinţarea unităţii administrativ teritoriale "Ţinutul secuiesc" şi să se pregătească pentru nesupunere civică în cazul în care cele trei judeţe nu vor face parte dintr-o regiune comună în urma reorganizării administrativ teritoriale a României.

"Este o hotărâre de principiu. Există acest mijloc democratic şi paşnic, non-violent. Sperăm că nu va fi necesar" a mai spus Izsák Balázs.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că aceste probleme trebuie rezolvate într-un cadru instituţional, prin dialog.