Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educaţiei: Ne interesează să vedem starea reală a fiecărui copil, a sistemului în general

Realizatori Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Elevii de clasa a II-a susţin în această săptămână Evaluarea Naţională, prima probă are loc marți, iar rezultatele obţinute nu se afişează şi nu se vor comunica public, de asemenea, nefiind înregistrate în catalogul clasei. La solicitarea scrisă a elevului, punctajele obţinute se pot echivala în calificative sau note şi pot fi trecute în catalog.

Rezultatele evaluărilor vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, fiind apoi folosite pentru întocmirea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Pe această temă discutăm cu invitatul "Apelului matinal", profesorul Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa şi vă mulţumesc pentru invitaţie!

Mulţumim şi noi pentru că aţi acceptat-o, dar e adevărat, pare foarte interesant, cred că e o decizie unică până acum şi suntem curioşi să aflăm cum de s-a ajuns pactic la această hotărâre ca elevii de clasa a II-a, mai ales în condiţiile în care ştim bine ce se întâmplă prin ţară, la nivelul educaţiei, la nivelul şcolii, unii dintre ei încă nu ştiu să scrie şi să citească.

Într-un fel spus unii, că evaluările de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a se susţin de ani buni. E adevărat, anul acesta venim cu două mici diferenţe. Prima dintre ele este că rezultatul evaluării se poate transforma în calificativ la claselel a II-a şi a IV-a, respectiv în notă la clasa a VI-a. În afară de asta, la clasa a II-a, de exemplu, am mărit timpul de lucru de la 30 de minute /la 45/ de minute. Eu aş sublinia ce nu ne dorim să obţinem prin această evaluare de la clasa a II-a.

Şi ce ar trebui corijat la un moment dat, nu?

Nu ne dorim să o transformăm într-un factor de stres suplimentar pentru copii pentru că nu realizăm ierarhii la sfârşitul acestei evaluări. Aşa cum bine aţi spus mai devreme, nu afişăm rezultate public sau chiar la nivel de clasă sau de şcoală, pentru că nu acesta este scopul fundamental al acestor evaluări. Aceste evaluări sunt, pe de o parte, pentru stabilirea traseului individualizat al copilului şi pentru eventualele planuri remediale acolo unde se impune, dar şi pentru analiză de sistem, pentru că rezultatele se centralizează la nivelul Ministerului Educaţiei, iar în baza acestora să putem elabora ulterior politici educaţionale în concordanţă cu nivelul copiilor.

Aţi făut o analiză de sistem, aţi spus, dar aţi analizat cumva şi impactul psihologic al acestor evaluări asupra copiilor de 7-8 ani?

Exact asta spuneam mai devreme, că nu vrem să se întâmple, în sensul că nu vrem să creăm o presiune pe copii, de-asta şi durata unui astfel de test este egală cu o durată de oră de curs obişnuită. Nu recomandăm, de exemplu, pregătiri suplimentare, presiune pe copii, astfel încâ să denaturăm scopul acestei evaluări. Scopul evaluării este să surprindă exact fotografia de moment a fiecărui copil și a sistemului în general. De asta și apelul către părinți, poate că pentru clasa a II-a e deja târziu, dar asta facem în fiecare an, să nu creeze - cum spuneam - o presiune suplimentară pe copil /.../. E adevărat, o să spuneți că e prea devreme să susţină un test...

E foarte devreme!

Dar să nu uităm că teste copiii dau în mod curent. Nu este nimic nou să susții un test la o disciplină. Asta se întâmplă în şcoală şi este unul din scopurile şcolii.

E adevărat, spuneați că nu este un caz unic, raportându-ne mai ales la elevii de clasa a II-a. Dar ce am învățat după ultimele testări, așa din ultimii anii, pentru că de fiecare dată aflăm din constatările specialiștilor că gradul de analfabetism funcţional nu descreşte.

Aici aș putea să vă contrazic. Şi testările internaționale și analizele arată că, de fapt, la ciclul primar lucrurile nu stau așa de rău, mai degrabă ciclul gimnazial este cel care, în topurile internaționale, nu arată o poziție foarte bună pentru România, dar de la modificarea programelor școlare care a început de multă vreme la ciclul primar, lucrurile stau îmbunătățit aici. Deci, repet, avem două scopuri: unul individual - fiecare copil discută rezultatele testului cu învățătorul de la clasă, dacă ne referim la clasele a II-a și a IV-a, în prezența părintelui și în funcție de rezultate stabilește dacă este nevoie de un plan individualizat şi aşa mai departe.

Cine va evalua lucrările? Cum se va face evaluarea acestora?

Lucrările se evaluează în format clasic, spre deosebire de examenele naţionale de la clasa a VIII-a şi bacalaureat, unde se evaluează pe platformă. Doar rezultatele evaluării la fiecare item se introduc ulterior într-o platformă digitalizată, pentru a putea - la nivel central - să facem interpretări de rezultate pe grupuri mari, chiar la nivel național.

Pot fi aceste evaluări și un instrument de diagnostic pentru învățători?

Scopul principal este un diagnostic pentru... Implicit și pentru învățători, pentru că în momentul în care constată că rezultatele sunt foarte slabe la nivelul unei clase, evident că și la nivelul școlii se pot lua măsuri de îmbunătățire a activității învățătorului, dar să spunem că este un rezultat secundar, rezultatul principal este cel al diagnosticării - ca să folosesc același cuvânt ca și dumneavoastră - pentru elevi.

Da, m-a frapat, totuși, amănuntul oficial "la solicitarea scrisă a elevului". Credeți că în toate școlile din România, toți elevii de clasa a II-a în acest moment știu să scrie şi să citească?

La clasa a II-a, după doi ani și jumătate de școală... Răspunsul este: da, așa trebuie să se întâmple. Mai mult decât atât, dacă vorbim de o solicitare scrisă a elevului să i se treacă nota în catalog, aceasta înseamnă că e o notă bună, ceea ce înseamnă că rezultatul evaluării a fost bun, deci, ştie să scrie; logica e una bună.

Care a fost mesajul receptat de dumneavoastră, de colegi din partea părinților și a învățătorilor? Sunt reticenți sau din contră?

În general, părinții au tendința să exagereze și să dea o importanţă mai mare decât ar fi cazul. Repet, nu trebuie să privim acest eveniment ca un lucru excepțional, în care copilul trebuie să iasă bine, să facem totul să iasă bine. Nu! Pe noi ne interesează să vedem starea reală a fiecărui copil, a sistemului în general. Iar în ceea ce privește sistemul, reamintesc: nu este pentru prima dată când dăm aceste teste. Aceste teste pentru prima dată pot fi convertite în notă. Până acum, rezultatele la fiecare item al unui test erau niște coduri, și era destul de dificil de înțeles, pe de-o parte, pentru copii sau părinți ce înseamnă codul 99 la un item, care avea o traducere - că ai rezolvat în integralitate - sau alte tipuri de coduri mai dificil de înţeles. Dar altfel, repet, nu este nimic nou nici în ceea ce priveşte structura subiectelor pentru copiii de clasa a II-a. Sunt teste care au conținuturi uzuale la nivelul lor de vârstă.

Am primit un mesaj de la o ascultătoare care ne vorbește în cunoștință de cauză: "Însăși noțiunea de examen, evaluare, testare dă o stare de stres unui copil de clasa a II-a".

Asta, dacă nu le folosim în mod curent. Noțiunea de evaluare este parte a procesului de învățământ. Ea se face în fiecare zi. Nu putem să dăm altă denumire unui lucru care este evident. Poate cuvântul "națională" sună mai presant pentru părinți, dar evaluarea e un lucru firesc pe care îl facem zi de zi la școală.

Încercăm și noi una locală - parțial locală și mai apoi națională. Lucrurile s-au îmbunătățit semnificativ la nivelul educației, și mă gândesc în primul rând mai ales în mediul rural, unde școlile aveau toaleta în curte. Tocmai de aceea, suntem curioşi şi vă întrebăm: cât de mult contează ca elevii să învețe în școli moderne? Şi mă gândesc în primul rând la celebra școală din Ciugud, la noua școală din Chiajna sau la cele de prin București sau de prin marile orașe.

Sunt două chestiuni aici. Dacă interpretăm cuvântul "moderne" prin școli tehnologizate, care au table interactive, acces la internet, acces la resurse educaționale deschise sau la platforme educaționale, evident că asta este important pentru modul în care se face școala acolo. Dacă vorbim de dotările, nu știu, mobilier, starea clădirii, orice factor care îmbunătățește confortul copilului acum la școală nu poate să nu aibă importanță și în atitudinea lui generală față de școală și în modul în care învață. Deci, da, este important să investim în școli și în ultimii ani, prin Programul Național de Rezervare și Resiliență, cel puțin la capitolul dotări, școlile din rural nu au fost văduvite de aceste investiții. Din contră, pot spune că foarte multe școli din mediu rural arată excepțional.

Rămâne să aflăm detalii după, doar așa ca o constatare, după această evaluare națională, sperăm că ne vom reauzi aici, la "Matinal". Cu mulțumiri și zi bună!

Și eu vă mulțumesc pentru invitație!

Profesorul Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, după ce am aflat, cunoaștem și știm că elevii, inclusiv cei de clasa a II-a, susțin în această săptămână Evaluarea Națională. În schimb, apropo de educație, sunt multe vești îmbucurătoare, de exemplu, Primăria Sectorului 3 din Capitală a dat startul înscrierilor la școlile și grădinițele participante la programele educaționale de vară, informațiile detaliate fiind disponibile pe site-ul autorității locale. Pentru aproximativ 7.000 de copii se asigură și finanțarea programelor educaționale "Grădinița de vară" și "Şcoala de vară", în perioada iulie-august./editor Florin Lepadatu/