Situaţia de pe Dunăre, "critică"

Podurile de gheaţă de pe Dunăre au impact sever asupra navigaţiei, securităţii ambarcaţiunilor, porturilor şi mediului.

De-a lungul fluviului s-au format dopuri de gheaţă care nu mai permit curgerea apei, iar temperaturile relativ scăzute din ultimele zile nu au modificat starea acestora.

Ministrul mediului, Laszlo Borbely, a anunţat că dinamitarea podurilor nu este o soluţie eficientă, întrucât nu ar face altceva decât să crească debitele râurilor.

Judeţele riverane şi-au activat comandamentele de urgenţă deşi autorităţile centrale dau în continuare asigurări că deocamdată nu există pericol de inundaţii.

Pe de altă parte, Crucea Roşie Română le recomandă celor care locuiesc în zonele cu risc de inundaţii să construiască bariere pentru a împiedica apa să ajungă la clădiri şi să fie pregătiţi pentru o eventuală evacuare.

La Brăila, autorităţile au cerut consiliere de la marinari cu experienţă

La Brăila situaţia de pe Dunăre a impus formarea celulei de criză, alcătuită din Căpitănia Brăila, AFDJ, ISU, Poliţie, Jandarmerie, Agenţia de Protecţie a Mediului, care are în sarcină monitorizarea Dunării.

Şeful celulei de criză, prefectul Dumitru Popa, s-a sfătuit cu marinarii cu experienţă care i-au spus că singura soluţie pentru a elibera Dunărea de sloiuri sunt spărgătoarele, în nici un caz nu se poate vorbi de detonare, potrivit corespondentului Radio România Actualităţi, Gina Bahor.

Se monitorizează în continuare descărcarea tonelor de îngrăşăminte chimice aflate la bordul a două şlepuri prinse în poduri de gheaţă, pentru a se evita o poluare majoră de substanţe chimice pe Dunăre.

Procedura de descărcare este greoaie, întrucât se efectuează vrac şi substanţele chimice se încarcă în saci.

Mai sunt 1.940 de tone de fosfaţi şi uree, iar după descărcarea şlepurilor masa va fi mai departe transportată pe Dunăre în Insula Mare, cu camioanele pe bac la trecere Stânca.

Prefectul a precizat pentru Radio România Actualităţi că pe Dunăre, în zona Brăila, a fost creat un culoar de trecere de 30 m până la Galaţi şi sunt deschise trecerile cu bacul spre Insula Mare a Brăilei şi Tulcea.

La malul Dunării, pe faleză sunt echipe de monitorizare de la ISU şi Căpitănie care urmăresc ruperea stratului gros de gheaţă şi care anunţă orice schimbare.

În zona Brăilei încă nu curg sloiuri, procesul de topire este încă lent, iar nivelul apei creşte 1 cm pe oră aflându-se în limite normale, după cum spun autorităţile locale pentru această perioadă.

De-a lungul cheiului Brăila se află prinse în gheaţă 17 nave, dintre care una sub pavilion Tanzania, cu 800 de bovine şi 3.500 de caprine la bord, care aşteaptă de mai bine de trei săptămâni să plece la drum.

Căpitănia are obligaţia să-i contacteze pe toţi proprietarii navelor prinse în gheaţă pentru a le cere să se asigure dublu sau triplu cu parâme la mal.

În caz contrar, aceştia vor fi amendaţi.