Sistem româno-bulgar de alertă în caz de avarii

Autorităţile române şi bulgare au lansat astăzi, la Ruse, un sistem transfrontalier de gestionare a riscurilor generate de proiectele mari de infrastructură, cum sunt porturile, podurile, centralele sau chiar viitorul gazoduct pe sub Dunăre.

Astfel, localnicii din zonele afectate vor fi informaţi cu privire la un potenţial pericol, iar autorităţile locale vor fi instruite pentru a putea lua deciziile corecte.

Partea românească a proiectului de gestionare a riscurilor este coordonată de Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară, reprezentat de directorul de securitate nucleară, Mitică Drăguşin.

Mitică Drăguşin: Necesită o abordare echilibrată între da, e un risc, e un risc calculat... - şi spun calculat nu numai din punct de vedere tehnic, adică partea de evaluări, dar şi pe partea financiară: cât mă costă să menţin în funcţiune şi să obţin rezultatele acestea, cât câştig, ce înseamnă un loc de muncă în acea infrastructură.

Şi toate acestea sunt puse la un loc, destinate managerilor, pentru că trebuie să implementezi măsuri de dezvoltare sau de limitare a dezvoltării. Ajutăm şi comunitatea locală să înţeleagă ce înseamnă un risc, o oportunitate.

Sistemul transfrontalier de gestionare a riscurilor va funcţiona de-a lungul Dunării, în şapte judeţe din România şi opt districte din Bulgaria. Profesorul Nikolai Mihailov, de la Universitatea din Ruse, a explicat pentru Radio România Actualităţi ce tipuri de riscuri există în aceste zone.

Nicolai Mihailov: Avem obiecte de risc, şi eu pot să le împart în trei grupe: începând de la Vidin, podul pe Dunăre, avem pod şi la Ruse - astea pentru transport. După aceea, sunt foarte-foarte multe întreprinderi chimice şi la noi, în Bulgaria, care toate sunt potenţial risc. Şi, ca să ajungem la cel mai periculos, centrala nucleară de la Kozlodui.