Sistem de avertizare împotriva calamităţilor naturale

Inundaţiile şi alunecările de teren, seceta şi incendiile care au afectat în această vară ţări din Europa, dar şi din Asia, fenomene soldate cu pierderi de sute şi chiar mii de vieţi omeneşti şi cu pagube uriaşe îi îngrijorează în egală măsură pe specialişti şi pe politicieni.

Aceştia pledează pentru realizarea unui sistem de avertizare anticipată a acestor catastrofe.

Comisarul european pentru cooperare internaţională, ajutor umanitar şi reacţii la situaţii de criză, Kristalina Gheorghieva, solicită punerea în practică a unei reţele europene pentru protecţia în faţa catastrofelor, sistem care ar urma să beneficieze de experienţa unor state şi care s-ar ocupa nu numai de situaţiile de urgenţă din UE, ci şi de catastrofele din alte colţuri ale lumii.

Într-un interviu pentru postul de radio Deutche Welle, comisarul pentru problemele umanitare şi reacţii în situaţii de criză, Kristalina Gheorghieva, declară că un astfel de sistem va putea fi folosit atât în ţările membre ale Uniunii, cât şi în alte zone ale globului.

Inundaţiile din Pakistan au demonstrat că trebuie să ne unim eforturile în vederea elaborării unui sistem de avertizare timpurie, a spus fosta vicepreşedintă a Băncii Mondiale, adăugând că un astfel de sistem va permite ca ţările să reacţioneze mai repede în cazul unor calamităţi naturale, astfel încât acordarea de ajutor să înceapă în decurs de numai câteva ore.

Fiecare ţară membră a UE îşi va putea aduce contribuţia

Doamna Gheorghieva a declarat că fiecare ţară membră a Uniunii îşi va putea aduce contribuţia la crearea sistemului. Italia, de pilă, îşi poate împărtăşi experienţa în domeniul lichidării urmărilor cutremurelor, iar Polonia şi România - inundaţiilor.

Comisarul european s-a declarat împotriva propunerii formulate de preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, privind crearea unui serviciu sau unor forţe europene de reacţie rapidă, menite să intervină în situaţii de calamităţi naturale.

Propunerea urmează să fie examinată la reuniunea din luna septembrie a miniştrilor de externe. Într-un alt interviu, doamna Gheorghieva recunoaşte că a avut noroc cu domeniul pe care îl conduce, întrucât el este singurul în care deciziile se iau foarte repede, iar personal poate aproba, în decurs de 24 de ore, acordarea unui prim ajutor în valoare de trei milioane de euro unei ţări afectate de calamităţi.

În decurs de 10 zile, suma va putea atinge 30 de milioane. În cazul Pakistanului, reacţia a fost şi mai rapidă. Comisariatul condus de doamna Gheorghieva are la dispoziţie un miliard de euro pe an, pentru acordare de ajutor umanitar.

Este vorba de resurse cu caracter operativ, la care se adaugă resursele naţionale ale ţărilor membre. Este nevoie de o nouă abordare a crizelor, de reacţii mai rapide, îndeosebi în perioada de lichidare a urmărilor, consideră comisarul Gheorghieva.

În fiecare an, sunt verificate o treime din partenerii Comisariatului şi o treime din proiectele sale. Comisariatul nu dă bani guvernelor, ci unor organizaţii, precum Crucea Roşie Internaţională. Se acţionează mult mai repede prin intermediul organizaţiilor specializate, a subliniat doamna Gheorghieva.