Serviciile medicale de bază, în dezbatere publică

Pachetul care defineşte serviciile medicale de bază a intrat de aseară în dezbatere publică, după mai mulţi ani în care autorităţile au încercat să stabilească clar ce anume poate asigura sistemul de sănătate.

Documentul este compus din patru capitole distincte, care definesc prestaţiile medicilor de familie, cele din policlinici, din spitale şi programele naţionale de sănătate.

Pacienţii cu boli cronice atrag atenţia că proiectul are nevoie de completări, în ciuda faptului că este extrem de complex.

Dacă la categoria prevenţie există multe detalii privind, punctual, serviciile de care urmează să beneficieze românii, nu există date privind conţinutul programelor naţionale - spune Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice.

"În afară de faptul că au fost înşirate şi enumerate acele programe naţionale, nu am văzut nicio modificare făcută la program.

"Aceste programe, pe fiecare patologie, ar trebui să cuprindă mult mai multe lucruri.

"În afară de tratamentul medicamentos, ar trebui să cuprindă şi, cel puţin, monitorizarea pacienţilor", spune Radu Gănescu.

Conţinutul proiectului pentru pachetul de servicii medicale de bază poate fi găsit pe pagina de internet a Ministerului Sănătăţii.

Cea mai importantă modificare este că pachetul de bază va fi gratuit atât pentru persoanele asigurate, cât şi pentru cele neasigurate.

Imunizarea copiilor, gratuită, ca şi până acum, în cadrul Programului naţional de vaccinări, rămâne, în principal, în responsabilitate medicului de familie.

Ca noutate, pachetul cuprinde trei vaccinuri opţionale, care până acum se achizionau de către părinţi, respectiv Rotavirus, Pneumococcal şi HPV.

Secretar general la Societatea Română de Medicină a Familiei, Sandra Alexiu explică.

"Pachetul înseamnă manevră de /contratest/, părinţii decid că vor să mai facă nişte vaccinuri pe care nu le asigură Ministerul Sănătăţii, prin Programul naţional de imunizări.

"Dacă faţă de schema respectivă, care acoperă toţi copiii, mai există şi vaccinul acesta opţional, îl poate face cine vrea, dar plăteşte statul", a precizat Sandra Alexiu.

Medicul specialist va putea acorda două consultaţii pentru o boală acută şi maxim patru consultaţii pe an pentru o boală cronică.

Excepţie fac bolile oncologice, pentru care pacientul poate merge la medic de maxim şase ori, lucru cu care pacienţii nu sunt de acord.

Presedintele Coalitiei Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice, Radu Gănescu spune că noua prevedere nu este în beneficiul pacientului.

"Mai mult ca sigur că nu sunt suficiente.

"Cred că această limitare de consultaţii şi, mai ales, la pacienţii oncologici şi la pacienţii cu boli cronice, care au anumite tratamente, care ar trebui monitorizaţi şi, eventual, să se poată modifica orice sau poate apărea orice altă boală complementară bolii pe patologia respectivă, nu ar fi în beneficiul pacientului", a precizat Radu Gănescu.

Pachetul de bază pune accent pe internările spitaliceşti de o zi, mai exact, care acoperă 12 ore, se pot repeta de mai multe ori, în intervale de câteva zile, şi, în principiu, sunt programabile.

Există un număr de circa 300 de diagnostice pentru care spitalele trebuie să limiteze internările continue.

Printre acestea găsim hepatite, diabet fără complicaţii, ulcer, tumori benigne de piele, avort spontan fără complicaţii, pneumonie, astm, boală pulmonară obstructivă cronică.

Pentru bolile de plămâni, medicul Florin Mihălţan, de la Institutul "Marius Nasta" din Capitală, spune că aici primează internarea de zi în faţa celei continue, de câteva luni.

"Acest lucru se face, bineînţeles, într-un anumit context, legat de gravitatea bolii.

"O bronşită care se acutizează şi are o cauză virală sau o cauză bacteriană, dacă starea generală a pacientului nu este alterată, se face o internare de o zi sau se tratează ambulator.

"Nu este cazul cancerului bronho-pulmonar, care se internează. Şi, în general, infecţiile respiratorii cu risc pentru pacient, acelea se internează, nu rămân la internări de zi", spune Florin Mihălţan.

Autorităţile sanitare speră ca pachetul de bază de servicii medicale oferite populaţiei să devină funcţional de la 1 februarie anul viitor, urmând ca până la sfârşitul acestui an să se elaboreze pachetul de asigurări suplimentare private.