Sere eco cu humus produs de rame
De la pagube produse de zăpadă şi viscol, legumicultorii buzoieni trec la sere eco cu îngrăşământ produs de râme.
Articol de Cristina Moise, Buzău, 27 Februarie 2012, 15:18
Cosmin Florea, directorul general al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Buzău spune că în aceste zile se conturează bilanţul pagubelor produse de zăpada abundentă şi de viscol.
Până acum au fost raportate din judeţ pierderi mari la efectivul de animale din ferme, dar şi prăbuşiri de acoperişuri şi inundări ale serelor.
Un ultim exemplu este cel al Fermei Frasinu unde se fac cercetări unice în România pentru aclimatizarea batatului – cartoful dulce.
Aceeaşi sursă spune că Staţiunea Legumicolă Buzău a raportat 1000 de mp de geamuri sparte sub presiunea zăpezii din cei 9000 de mp de spaţii protejate detinuţi.
De asemenea, legumicultorii din zonele Lipia, Mărăcineni-Sapoca şi Glodeanu Siliştea reclamă pierderi totale sau parţiale ale trufandalelor – loboda, mărar şi salata – şi prăbuşirea serelor sub greutatea zăpezii.
În acest context, a precizat Cosmin Florea, anul acesta va pune în practică la marginea oraşului Buzău un amplu proiect de sere eco.
Serele vor fi hrănite numai cu îngrăşământ produs de râme şi numit humus.
Avantajul acestor sere va fi că indiferent de vreme, producţiile vor fi şi mari şi sigure, precizează Florea.
O seră va avea de la 1000 de mp şi până la un ha. Cercetările pentru implementarea lor se fac de circa trei ani la Buzău.
Cel mai bun loc, spune Florea este în lungul albiei râului Buzău. O astfel de seră experimentală va fi instalată în scurt timp.
Modelul este olandez şi a fost aplicat şi în România în anii 1970. Atunci existau peste 2000 de ha de sere învelite cu geamuri.
În acest moment, spun cercetătorii de la Staţiunea Legumicolă Buzău, în România sunt peste 4000 de ha cu sere şi solarii.
Costel Vânătoru, doctor inginer la staţiunea buzoiană, spune însă că necesarul ţării noastre este de peste 20.000 de ha cu spaţii protejate astfel încât să nu mai importăm legume.
