Senat: Amenzile pe care le aplică ASF devin venit la bugetul de stat

Senatul a adoptat, cu amendamente, propunerea legislativă pentru modificarea ordonanţei de urgenţă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, care prevede că amenzile pe care le poate aplica ASF sunt diferenţiate pentru persoane fizice şi juridice şi se constituie în venit la bugetul de stat.

Documentul a trecut de votul Senatului, care este for decizional în acest caz, cu 129 de voturi pentru şi patru abţineri.

Potrivit unui amendament adoptat și de plenul Senatului, amenda pentru persoanele fizice este cuprinsă între 1.000 de lei și echivalentul în lei a 25% din venitul net anual al persoanei fizice realizat cu angajatorul.

Pentru persoanele juridice, amenda este cuprinsă între 10.000 de lei și echivalentul în lei a 1% din cifra de afaceri anuală a persoanei juridice.

Comisia pentru Buget a modificat forma de la Camera Deputaților și a explicat că având în vedere cuantumul foarte mare al amenzilor, este necesar a se face distincția între persoanele juridice și fizice.

Totodată, s-a eliminat din forma Camerei Deputaților mențiunea că 50% din amenzile încasate merg la bugetul ASF.

Virarea a 50% din cuantumul amenzilor în bugetul ASF ar fi pus astfel această instituție într-un vădit conflict de interese, fiind motivată direct și pecuniar să dea un număr cât mai mare de amenzi pentru a mări bugetul instituției, se mai arată în raportul Comisiei, care a decis astfel că toate amenzile se constituie venit la bugetul de stat.

Senatul a mai adus și alte modificări documentului.

Astfel, printre articolele eliminate din propunerea de act normativ se numără cel care prevede că membrii Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară care nu domiciliază în București vor beneficia de decontarea cheltuielilor cu locuința de serviciu, cazare, diurnă și transport.

Exonerarea răspunderii civile și penale pentru membrii ASF a fost, de asemenea, eliminată.

Documentul a fost adoptat de Senat, ca for decizional și va fi înaintat spre promulgare președintelui Klaus Iohannis.

Totodată, senatorii au mai adoptat, ca primă cameră sesizată, propunerea legislativă pentru completarea ordonanței Guvernului privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Acordarea de indemnizații compensatorii, atât ultimilor martori ai Holocaustului din România, cât și copiilor acestora reprezintă o recunoaștere publică a tragediei prin care au trecut - se arată în expunerea de motive semnată de deputatul minorităților naționale Silviu Vexler, cel care a inițiat propunerea.

Documentul merge acum la Camera Deputaților pentru votul final.

(RS)