Şedinţă solemnă a parlamentului de ziua Micii Uniri

Ziua Unirii Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească este marcată, marţi, în mai multe oraşe din ţară, prin diferite manifestări culturale, militare şi religioase.

Unirea Principatelor Române, cunoscută şi ca Mica Unire, este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate.

În capitală parlamentul s-a reunit într-o sesiune solemnă care s-a desfăşurat fără participarea deputaţilor şi senatorilor din opoziţie.

La şedinţa solemnă au fost însă prezenţi toţi parlamentarii democrat-liberali şi premierul Emil Boc.

Potrivit corespondentului Radio România Raluca Diaconiuc, la Iaşi, în lipsa preşedintelui Traian Băsescu, onorul a fost dat de prefectul judeţului, Dragomir Tomaşeschi.

În faţa statuii domnitorului Alexandru Ioan Cuza a avut loc un un ceremonial religios, ceremonialul depunerii de coroane, defilarea gărzii de onoare şi Hora Unirii.

După manifestările din Piaţa Unirii, începând cu ora 12.00, participanţii au fost invitaţi la o masă tradiţională cu fasole cu cârnaţi, municipalitatea pregătind 10.000 de porţii, alături de 2.000 de porţii de ceai cald, colaci şi vin fiert.

De la ora 17.30, pe bulevardul Ştefan cel Mare este programată retragerea cu torţe, la care vor participa o sută de militari.

Manifestările se vor încheia în piaţa Palatului Culturii, cu un spectacol susţinut de Andra, Marcel Pavel şi Zdob şi Zdub, la finalul concertului fiind programat un foc de artificii.

În Bacău, complexul Muzeal "Ion Antonescu" organizează simpozionul "Unirea Principatelor Romane din 1859".

Cu această ocazie, va fi prezentat un program artistic susţinut de Corala preoţilor din Protoieria Bacău - "Lumină lină", informează corespondentul Radio România, Florin Filioreanu.

Vor fi susţinute comunicări referitoare la anumite aspecte ale istoriei naţionale în legătură cu Unirea din 1859, şi anume: “24 ianuarie 1859 în actualitate” - dr. Bogdan Minea, Institutul de Istorie “A.D. Xenopol” Iaşi; “Romantul lui Al.I. Cuza” - dr. Viorel Butnariu, Institutul de Istorie “A.D. Xenopol”; “Băcăuanii şi Unirea” - prof.dr. Jean Ciută. În cadrul Simpozionului va fi prezentat şi volumul “Comuna Dămieneşti de pe Siretul Mijlociu”, autor prof. Ioan Ungureanu.

La Suceava, unirea Principatelor Române va fi marcată la Muzeul de Istorie prin expunerea Drapelului Unirii, drapel care era arborat la reşedinţa domnească de la Ruginoasa, atunci când Vodă Cuza se afla acolo. Cu acest prilej, vizitarea muzeului va fi gratuită, potrivit corespondentului Radio România, Mihaela Buculei.

Alexandru Ioan Cuza, proclamat domn al Principatelor Unite pe 24 ianuarie

Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 este considerată a fi primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român.

După ce la 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei, la 24 ianuarie este ales şi domn al Munteniei.

Alegerile pentru Adunarea Electivă a Ţării Româneşti s-au desfăşurat, conform prevederilor Convenţiei de la Paris din 1858, între 8 şi 12 ianuarie 1859.

Partida Naţională n-a reuşit să obţină majoritatea mandatelor.

În dimineaţa de 24 ianuarie, la ora 11,00, când lucrările Adunării s-au reluat, Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă.

"A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu. Această persoană este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei! Să ne unim asupra acestui nume şi posteritatea ne va binecuvânta, ţara ne va întinde mâinile şi conştiinţa noastră va fi împăcată că ne-am împlinit... o dorinţă sfântă", spunea Vasile Boerescu.

Deputaţii au jurat că vor vota în unanimitate pe domnul Moldovei. Reveniţi în sala de şedinţe au trecut la vot.

Toate cele 64 de buletine purtau numele lui Cuza, unele având şi urări adresate domnitorului.

După citirea voturilor, Alexandru loan Cuza a fost proclamat domn al Principatelor Unite.

Imediat rezultatul a fost adus la cunoştinţa mulţimii de pe Dealul Mitropoliei.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deşi scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne.

Prin recunoaşterea Unirii depline, crearea primului parlament unic al României şi al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituţii româneşti, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstireşti, reforma agrară, a învăţământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.