Securiştii "ne conduc şi astăzi"

Istoricul Marius Oprea a declarat că în prezent există 290.000 de pensii speciale "pe care le iau miliţienii, grănicerii şi securiştii care se justifică spunând că au apărat ţara".

"Ei de fapt au apărat regimul", a spus Marius Oprea, fost şef al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.

Fost consilier în timpul guvernării PNL, Marius Oprea a fost schimbat din funcţie anul acesta în urma unei decizii controversate a administraţiei PDL.

El susţine că instituţiile comuniste au dispărut, "dar n-au dispărut şi securiştii".

"Ei ne conduc", a susţinut Marius Oprea, care consideră că un gest precum condamnarea formală a comunismului nu a dus decât la autoconvingerea autorităţilor actuale că sunt anticomuniste.

"Fără acţiune însă, comunismul nu trece de la sine în istorie.

"Iar acţiune înseamnă să descopăr victima, să arăt criminalul şi să descriu fapta", a mai spus Marius Oprea.

O piedică în condamnarea comunismului este în opinia lui Marius Oprea imposibilitatea de combate totalitarismul cu mijloace democratice.

"De exemplu lustraţia. O astfel de reglementare prin care foştii comunişti nu mai sunt lăsaţi la frâiele ţării este restrânsă şi de Constituţie şi de Uniunea Europeana şi de legislaţia internaţională privind drepturile omului.

"Dar ei n-au respectat drepturile omului şi nici libertăţile cetăţeneşti", a mai spus Marius Oprea.

Deshumarea victimelor securităţii comuniste

Marius Oprea conduce în prezent Centrul pentru Investigarea Crimelor Comunismului, o organizaţie neguvernamentală sub egida Fundaţiei Konrad Adenauer şi a Institutului pentru Libera Iniţiativă.

Centrul a lansat site-ul www.condamnareacomunismului.ro şi continuă campania de cercetare şi investigaţii arheologice care vizează descoperirea rămăşiţelor pământeşti "ale celor executaţi în mod ilegal de către regimul comunist din România".

Centrul susţine că în majoritatea cazurilor victimele figurează ca decedate în alte circumstanţe, iar familiile au primit înştiinţări false cu privire la cauzele decesului şi locul înhumării.

Potrivit site-ului, pe parcursul anului 2010 s-au derulat opt acţiuni de investigaţii arhelogice, dintre care patru s-au soldat cu găsirea victimelor şi sesizarea autorităţilor competente, iar două cu identificarea unei tabere a partizanilor anticomunişti din Munţii Apuseni, respectiv a locului în care se află îngropat craniul unei victime decapitate.

În două dintre cazuri, investigaţiile urmează să continue în primăvara anului 2011.