Secretarul de stat Sorin Ion: Oferta de școlarizare pentru învățământul liceal și profesional trebuie să acopere toți absolvenții de clasa a VIII-a

Emisiunea: "Matinal" - Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu

Peste 150.000 de absolvenți de gimnaziu încep luni Evaluarea Națională cu proba scrisă la limba și literatura română. Potrivit datelor transmise de inspectoratele școlare județene, este vorba de cei care au fost înscriși pentru susținerea acestui examen, organizat în 3.190 de unități de învățământ, respectiv centre de examen. Elevii au acces în săli până la ora 8:30, iar la ora 9:00 vor primi subiectele pe care trebuie să le rezolve în două ore.

Pe scurt, miercuri este programat și examenul la matematică, iar vineri doar elevii minorităților naționale vor fi testați la limba și literatura maternă. Toate probele sunt monitorizate audio-video, după cum precizează reprezentanții Ministerului Educației. Iar noi aflăm mai multe amănunte de la invitatul "Apelului matinal" : Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării. Bună dimineața!

Bună dimineața!

Am trecut de ora 8:30. Să le ținem pumnii și elevilor, și profesorilor și să le spunem multă, multă baftă! Cum va arăta acest proces de evaluare și care sunt etapele?

Într-adevăr, la acest moment, elevii ar trebui să fie în săli. Aproape 160.000 de candidați sunt înscriși în acest moment. Facem precizarea că nu participă elevii corijenți, elevii declaraţi repetenți, evident că nu. Mai sunt câteva categorii; elevii cu cerințe educaționale speciale participă doar dacă solicită la Evaluarea Națională. Și e bine de știut că organizăm, inclusiv la domiciliu sau în spitale, pentru copiii nedeplasabili aceștia primesc subiectele acolo unde se află. Dacă vreți să le dau sfaturi elevilor, pentru limba română e destul de târziu, dar poate vor recepționa părinții lor pentru următoarele probe, deci matematică, respectiv limba maternă; știm foarte bine că, în preajma unui examen, orice copil la vârstă deja are senzația că nu mai știe nimic. E ceva obișnuit, dar odată aflați în fața foii de hârtie, cu siguranță că își vor putea sistematiza cunoștințele. Un sfat important - să folosească tot timpul pe care îl au la dispoziție. Din păcate, sunt destui copii care părăsesc sala după o oră, considerând că nu mai au ce să scrie. Sfatul meu este să-și folosească întreg intervalul de două ore pentru a redacta lucrarea, pentru că altfel, dacă nu, decât să lași un subiect nerezolvat în totalitate, mai bine încerci ceva, mai ales la subiectele cu răspuns deschis, nu la cele de tip grilă.

Dar spuneți-ne un lucru, cei care nu au situația încheiată, ați spus că cei care au corijențe, de exemplu, nu susțin examenul, ce se va întâmpla cu ei?

După cum bine știm, învățământul e obligatoriu în România până la clasa a XII-a. Aceștia vor putea participa după repartizarea computerizată la următoarele etape de repartizare, de regulă la învățământul profesional, dar nu neapărat, pentru că, știți foarte bine, după prima etapă sunt locuri rămase libere, așadar, oferta de școlarizare pentru învățământul liceal și profesional trebuie să acopere toți absolvenții de clasa a VIII-a, nimeni nu rămâne pe dinafară.

Dacă există ceva neclarități după susținerea probelor, candidații pot solicita vizualizarea lucrărilor, de exemplu? În ce condiții?

Sigur, asta este, să spunem, o premieră în organizarea examenelor. De regulă, în anii precedenți, vizualizarea se făcea doar pur informativ, la finalul probelor, după afișarea rezultatelor finale. Ei bine, acum pot vizualiza lucrarea după afișarea rezultatelor inițiale, pentru a putea face sau nu o contestație în cunoștință de cauză, deci afișăm rezultatele inițiale, în aceeași zi începe vizualizarea lucrărilor acolo unde acest lucru este dorit. De menționat că asta se face în cele peste 3.000 de centre de examen, deci nu la nivel județean, cum se făcea în anii anteriori, pentru că ne așteptăm la un număr mai ridicat de vizualizări, având în vedere că are și o miză. Repet, atunci când depunem o contestație, e bine să știm dacă ceea ce vedem în lucrare, pentru că una e să privești lucrarea la rece, alta să-ți amintești după probă ce ai scris și, cu baremul în mână, ne dăm seama dacă punctajul obținut este cel pe care îl așteptăm, în funcție de ce am scris.

Dar cât de important este acest moment pentru fiecare elev?

Acum, depinde foarte mult de nota obținută. Dacă elevul consideră că nota pe care a obținut-o reflectă exact valoarea lucrării, atunci evident că nu va mai fi nevoie nici de vizualizare, nici de contestație, dar în acele situații în care există dubii cu privire la corectitudinea notei, e bine să facă acest pas.

Înțelegem că Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția celor interesați și o linie Telverde. Despre ce este vorba?

În fiecare an, atât la nivel național, cât și la nivelul fiecărui inspectorat școlar, există linii telefonice pentru situații cu totul speciale. În principiu, în timpul examenului, aceasta nu prea este folosită, pentru că elevii sunt în interior, nu pot comunica cu nimeni în afară, dar înainte sau după examen, în situații cu totul speciale, putem să dăm informații suplimentare.

Pe care evident uneori părinții le așteaptă. Acum, că tot se formează noul guvern, știm bine, Daniel David va rămâne ministrul de profil. Am tot vorbit cu domnia sa, am tot discutat și am aflat despre proiectul de reformă educațională bazat pe dovezi științifice și pe un diagnostic riguros al sistemului. Credeți că până la urmă acesta se va contura? Va mai exista o reformă sau măcar un fragment din reforma despre care se tot vorbește?

Sigur. În sistemul educațional, poate părea ciudat ce spun acum, dar e nevoie aproape la fiecare moment de reformă și am să explic. Poate nu cuvântul "reformă" este cel mai potrivit întotdeauna.

Adaptări.

Dar societatea în jurul nostru se schimbă cu o viteză foarte mare. Școala trebuie să ține pasul cu ce se întâmplă în afara ei, pentru că nu putem să ne-o imaginăm undeva izolată într-un tun de fildeș. Așadar, tehnologia, evoluția inteligenței artificiale și mulți alți factori necesită o reflecție în activitatea la clasă. Prin urmare, e obligatoriu ca școala să încerce să țină pasul cu ceea ce se întâmplă în jurul ei.

Am avut un program al fostului președinte al României, "România educată"; acum ne raportăm la "România onestă". Sunt șanse, până la urmă, pentru progresul învățământului românesc?

Sigur că da. Să nu uităm că avem o lege a învățământului intrată în vigoare doar de un an și jumătate. În acest moment deja punem problema adaptării legii; așa cum spuneam mai devreme, este necesară tot timpul o adaptare și nu trebuie văzut neapărat ca ceva rău faptul că o lege a educației se schimbă. E absolut firesc. Așadar, sunt absolut convins că bunele intenții ale conducerii ministerului în următoarea perioadă se vor reflecta în bune măsuri pentru educație.

Dar ce facem, că rezultatele bacalaureatului 2025 arată o realitate îngrijorătoare? În 50 de licee din România niciun candidat nu a reușit să obțină media minimă de promovare.

Este adevărat. În paranteză fie spus rezultatele la bacalaureat sunt aproximativ la același nivel cu cele de anul trecut și superioare celor din ultimii, nu știu, să zicem 10 ani. Există o categorie de licee, într-adevăr, și mă refer în special la liceele tehnologice, unde, din păcate, aș putea spune, miza elevilor nu este neapărat examenul de bacalaureat, ci mai degrabă acel certificat de calificare care îi asigură inserția pe piața muncii. Așadar, bacalaureatul este un scop general pentru învățământul liceal, dar la liceele tehnologice lucrurile sunt puțin diferite. Și dacă elevul dorește să-și exercite meseria pentru care s-a pregătit în cei patru ani de liceu, uneori nici nu se prezintă la bacalaureat, în cele mai multe situații de asta avem și un absenteism destul de ridicat, iar în alte situații, pregătirea pentru bacalaureat e lăsată undeva pe locul doi.

Da, poate că aici pot interveni profesorii în primul rând, dar ca ultimă intervenție, ministrul, revin la ce spunea ministrul educației, Daniel David, pentru că noi la Radio România Actualități purtăm o campanie antidrog de vreo doi ani, ne-a sărit în ochi și am sesizat că ministrul propune o abordare integrată a educației pentru sănătate, care să includă și prevenția consumului de droguri și abandonul școlar. Se va putea face mai mult, raportându-ne la minister?

Cu siguranță este loc de mai bine, iar problema consumului de droguri în școli, ca și problema violenței sau alte adicții în afară de consumul de droguri, sunt chestiuni pe care nu o să le poată rezolva școala singură, pentru că este o chestiune care are legături din afara școlii, și aici e nevoie de cooperare cu alte instituții care au legătură cu subiectul. Așadar, împreună cu, nu știu, DGASPC-urile, organele de ordine, dar și cu școala, măsurile trebuie să fie comune și bine coordonate. Altfel, nu avem șanse doar cu măsuri de tip educativ la școală să îmbunătățim această situație.

Mulțumim pentru această discuție, mulțumim pentru toate precizările!/ editor Florin Lepadatu/