Scutul anti-rachetă are "un caracter strict defensiv"

Senatorii din Comisiile de Apărare şi Politică Externă i-au audiat miercuri pe ministrul Apărării, Gabriel Oprea, pe cel de Externe, Teodor Baconschi, pe directorul SRI, George Cristian Maior, şi pe directorul adjunct al SIE, Silviu Predoiu despre implicaţiile pe care le poate avea amplasarea în România a unor elemente din scutul anti-rachetă.

După discuţii de aproximativ două ore şi care s-au desfăşurat cu uşile închise, preşedintele Comisiei de Apărare de la Senat, Teodor Meleşcanu a ţinut să precizeze că participanţii la discuţii au fost de acord că scutul anti-rachetă are un caracter strict defensiv, nu este îndreptat împotriva niciunui stat şi reprezintă o importanţă deosebită pentru România.

"Ea urmăreşte protecţia teritoriului şi a cetăţenilor împotriva unor atacuri cu rachete de oriunde ar veni acestea. Nu este îndreptată împotriva nici unui stat, nici din vecinătatea imediată şi apropiată, nici din alte zone. Este pur şi simplu un mijloc de protecţie a României, în condiţiile în care ameninţările la adresa securităţii devin din ce în ce mai presante", a declarat Teodor Meleşcanu.

La rândul său, preşedintele Comisiei de Politică Externă, Titus Corlăţean, a spus că din informaţiile prezentate de cei patru responsabili audiaţi a reieşit că nu există costuri legate de achiziţia interceptoarele care urmează să fie amplasate pe teritoriul României sau cheltuieli pentru amenajarea locurilor de amplasare.

Dacă totuşi cheltuielile vor apărea, acestea vor fi minime, a mai spus Titus Corlăţean.

Statele Unite ale Americii au invitat România să participe la scutul antirachetă menit să contracareze ameninţările balistice ce ar putea veni din partea Iranului.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat amplasarea unor rachete interceptoare pe teritoriul naţional, pe baza unor acorduri cu partenerul american, care urmează să fie ratificate de Parlamentul României.