Sărbătoarea Bobotezii şi Sfântul Ion
Sărbătoarea Bobotezii şi Sfântul Ion încheie intervalul schimbului de an, în vreme ce pentru bisericile răsăritene, în zilele următoare este celebrat Crăciunul.
Articol de Remus Rădulescu, 04 Ianuarie 2016, 06:15
Din perspectivă religioasă, zilele care urmează sunt de o importanţă deosebită pentru creştinii ortodocşi, inclusiv pentru cei de rit vechi.
Sărbătoarea Bobotezii şi Sfântul Ion încheie practic intervalul schimbului de an, în vreme ce pentru bisericile răsăritene, în zilele următoare este celebrat Crăciunul.
Prima săptămână a noului an aduce din punct de vedere religios două sărbători importante pentru viaţa creştină: Botezul Domnului şi Ziua Sfântului Ioan Botezătorul.
Bobotează, cum este numită popular prima dintre ele, aminteşte de începutul misiunii lui Iisus Hristos în lume, o misiune pregătită de profeţii Vechiului Testament.
Ultimul dintre ei a fost Ioan Botezătorul, cel care l-a şi întâlnit pe Mesia. Conform Evangheliilor, întâlnirea a avut loc la Iordan, unde Ioan îi boteza pe cei care se pocăiau.
Ioan l-a botezat şi pe Iisus şi l-a recomandat ca pe Mântuitorul aşteptat de poporul ales.
Botezul Domnului este rememorat la 6 ianuarie, în biserici, la liturghie şi la slujba specială de sfinţire a apei. Conform tradiţiei creştine răsăritene, după o mare sărbătoare este prăznuit personajul uman care a avut cel mai important rol în cadrul evenimentului sărbătorit.
Aşa se face că la 7 ianuarie este cinstit sfântul prooroc Ioan, omul care L-a botezat pe Iisus în Iordan.
Tot la 7 ianuarie, creştinii de rit vechi sărbătoresc Naşterea Domnului, cu un decalaj de 13 zile faţă de ceilalţi creştini, rezultat din diferenţa între calendarele folosite în lumea creştină.
Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit săptămâna aceasta de creştinii din Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Serbia, Ţara Sfântă şi Muntele Athos.
În Biserica Ortodoxă Română, anul în care tocmai am intrat a fost declarat Anul Omagial al Educaţiei religioase a Tineretului Creştin-Ortodox şi Anul Comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al Tipografilor Bisericeşti.
Patriarhia Română va organiza cu acest prilej în toamnă, la Bucureşti, întâlnirea internaţională a tineretului ortodox şi un simpozion internaţional la care vor fi invitaţi reprezentanţi ai tuturor bisericilor ortodoxe.
Antim Ivireanul, de la a cărui moarte se împlinesc în 2016, 300 de ani, a fost mitropolit al Ţării Româneşti, mare cărturar şi tipograf.
Prin opera sa, Antim Ivireanul este considerat un ctitor al limbii literare române.
