Săptămâna viitoare vor fi verificate peste 4 mii de magazine în legătură cu colectarea ambalajelor reciclabile, a anunţat ministrul Mediului

Autoritățile locale și instituțiile abilitate trebuie să manifeste vigilență maximă și să comunice eficient în perioadele cu fenomene meteorologice intense, anunță ministrul mediului, în urma ședinței extraordinare a Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență, care a vizat avertizările hidrologice și fenomenele meteo din ultima perioadă. Însă, chiar și după ce am avut ploaia abundentă, seceta rămâne severă în țară, mai ales că luna trecută a fost cea mai caldă lună iunie din istorie, fiind înregistrat un record de coduri roșii emise. Autoritățile recomandă populației acum să respecte cu strictețe toate indicațiile specialiștilor, mai ales atunci când sunt avertizări meteo și hidrologice severe. Mai multe aflăm chiar acum de la invitatul 'Apelului matinal', Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Bună dimineața.
Bună dimineața.
Am avut deja vijelii puternice care au afectat mai multe zone din țară, inclusiv traficul feroviar și rutier, copaci căzuți, local, inundații, coduri roșii. Acum prognoza pare ceva mai stabilă, dar putem spune că pericolul a trecut?
Din punct de vedere al vijeliilor și din punct de vedere al precipitațiilor abundente, putem spune că a trecut, pentru că la acest moment nu avem astfel de avertizări și colegii care se ocupă de partea hidrologică stau mai liniștiți puțin, pentru că am depășit cu bine provocările din această săptămână, când în anumite zone a plouat în 24 de ore cât plouă, statistic, într-o lună întreagă, adică peste 70 l/m². Însă, din acest weekend revine canicula. Din păcate, ploile vor lipsi, spun, din păcate, mai ales pentru agricultori, pentru că asta va face seceta să persiste și chiar să se agraveze pentru că, așa cum ați spus și dumneavoastră, ploile, chiar și abundente fiind, nu au putut compensa nevoia de apă avem un deficit accentuat, iar dacă n-o să plouă în perioada următoare și pare că nu va ploua, această secetă se va agrava, din păcate.
Dar în ce măsură autoritățile locale, alături de specialiștii de la Apele Române, pot controla situația în perioadele cu vijelii puternice, așa cum au fost cele recente de la Suceava, de exemplu?
Colegii mei de la Administrația Bazinală Prut sau de la Administrația Bazinală Siret, ca să dau două administrații din județul Suceava sunt coordonați cu primăriile au toate informațiile de la colegii de la INHGA - Institutul Național din Gospodărire a Apelor - în legătură cu debitele pe care le așteptăm. Sunt coordonați cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și, cel mai important lucru dintre toate, alertează populația local, acolo unde e cazul. Unde așteptăm, spre exemplu, debite foarte mari de apă sau unde așteptăm cantități însemnate de precipitații pe areale restrânse, ceea ce ar putea să însemne și anumite probleme cu cursurile de apă, populația trebuie să să fie alertată pentru că cel mai important este să nu pierdem vieți omenești. Dacă discutăm despre caniculă, e cu totul și cu totul altă discuție, dacă discutăm despre secetă, de asemenea.
Au fost luate și decizii specifice, în urma ședinței extraordinare a comitetului ministerial pentru situații de urgență?
Au fost luate niște decizii specifice, în sensul în care colegii de la Apele Române au efectuat niște pregoliri, așa le numesc ei, adică anumite pregătiri pentru amenajările hidrotehnice pe care le avem, în sensul în care acestea să atenueze cât mai bine eventuale viituri. Din fericire, toate lucrurile au funcționat bine și n-am avut probleme. Toate lucrările hidro din administrarea ANAR-ului s-au comportat foarte bine și au preluat cantitățile însemnate de precipitații.
Așa cum spuneam, cu toate ploile din ultima perioadă, seceta la nivelul solului persistă, temperaturile cresc din nou în acest moment. Pot fi luate măsuri speciale?
De la caz la caz, primăriile pot să asigure populația cu apă potabilă, pot să asigure puncte unde să fie umbră și oamenii să se poată adăposti, dar astea sunt chestiuni care țin mai degrabă de autoritățile locale și fiecare știe ce are de făcut.
Dar se vor impune măsuri speciale pentru populație? Ce trebuie să știm în continuare? Înțeleg că sunt zone unde s-a raționalizat deja consumul de apă.
Nu am astfel de informații. În același timp, știu că există deja o bătaie foarte mare pentru resursa de apă. Acest lucru se va întâmpla în viitor. De asemenea însă, e bine să înțelegem că prioritate trebuie să aibă alimentarea cu apă potabilă a populației. Prioritare trebuie să aibă siguranța energetică a României și bineînțeles că nu putem să nu discutăm și despre siguranța alimentară, respectiv apa pentru irigații. Însă anticipez că vom avea din ce în ce mai des conflicte, dacă le putem numi așa, pentru resursa de apă, în sensul în care apa va deveni tot mai puțină și tot mai prețioasă. Și unul dintre lucrurile despre care încerc să discut ori de câte ori am ocazia la Ministerul Mediului este legat de resursele de apă supraterane și subterane, despre faptul că există riscul ca și aceste resurse să se epuizeze, mai ales în contextul schimbărilor climatice și mai ales în contextul în care aproape în orice comunitate locală merg, primul lucru pe care îl aflu de la oameni este acela că dacă în trecut fântânile secau o dată la câțiva ani sau, în fine, foarte rar, acum acest lucru se întâmplă în fiecare vară. Acum acest lucru se întâmplă pentru perioade lungi de timp, iar viața fără apă știm foarte bine că pe de o parte e imposibilă, dar pe de altă parte, acolo când ba e, ba nu e, viața e extrem de grea.
Domnule ministru, dacă tot ați avut amabilitatea să stați de vorbă cu noi în această dimineață, mai am două întrebări diferite de acest subiect. Activiștii Green Peace au protestat ieri în fața sediului Ministerului Mediului, cerându-vă demisia. Acest protest vine ca marea emiterii acordului de mediu pentru proiectul Neptun Deeep, fără a lua în considerare îngrijorările oamenilor, aprobând un proiect care prezintă numeroase riscuri și probleme, după cum spun activiștii Green Peace. Ați vorbit cu protestatarii, care este punct dumneavoastră de vedere?
Sigur că am vorbit, pentru că nu avem niciun motiv să ne ferim de dialog și să discutăm chiar și cu protestatari care îmi cer demisia. Opinia mea este că România are dreptul să-și exploateze zăcămintele de gaze naturale și de alte resurse pe care le are. Eu cred că aşa acum toate celelalte țări din lume au exploatat sau exploatează încă astfel de resurse, cred că și România are dreptul să o facă, chiar dacă asta nu convine unor activiști de mediu. Mai cred foarte mult în securitatea energetică a României și în faptul că aceste zăcămine înseamnă investiții și locuri de muncă. Mai cred foarte mult în faptul că România poate deveni exportator de gaze naturale, și nu importator. Și am spus-o și ieri și nu mă feresc să o spun și la dumneavoastră în emisiune: singura țară care s-ar bucura dacă România ar opri exploatarea de gaze naturale de la Neptun Deep ar fi Federația Rusă, pentru că am fi nevoiți să importăm probabil gaze din Rusia. Ori nu pot să cedez presiunilor unor ONG-uri. Nu doar că n-am niciun motiv să-mi dau demisia, dar îmi voi susține colegii chiar și în instanță, dacă va fi cazul. Mă aștept să ne dea în judecată niște ONG-uri, pentru că eu cred, repet, România trebuie să-și exploateze resursele de gaze naturale, bineînțeles, cu respectarea tuturor exigențelor de mediu. Iar aici colegii au analizat foarte bine, au făcut dezbatere publică, au făcut o procedură transfrontieră în care au participat inclusiv statele învecinate, Bulgaria mai exact, am analizat tehnologiile folosite şi am stabilit că impactul de mediu e unul rezonabil în raport cu beneficiile pe care un astfel de proiect le generează.
Mai am o ultimă întrebare legată de sistemul de garanție-returnare a ambalajelor pentru băuturi. Ce facem? Pentru că la momentul actual vorbim despre automate care sunt fie prea puține, fie nefuncționale. Cam des se întâmplă asta în ultima vreme și vă spun din proprie experiență sau după două-trei recipiente, automatul se blochează. Evident, trebuie să aștepți să vină cineva să te ajute, iar când apare acel personaj spune că nu e treaba lui cu aparatul. Or, în astfel de situații te simți de parcă aștepți mila lor. Este foarte frustrant. Ce este de făcut?
Să știți că și pe mine mă deranjează atitudinea. E o chestie de comunicare, nu e de sistem, e o chestiune de comunicare, pentru că uneori angajații sau comercianții uită care le sunt obligațiile. Sarcina de a prelua acele ambalaje, manual sau automat, aparține în mod exclusiv comerciantului. Cu alte cuvinte, nu ne poate spune nici dacă e un mic magazin de la țară, nici dacă e un lanț de supermarketuri, nu ne poate spune că nu e treaba lor și că e treaba altcuiva. În același timp, aș mai adăuga faptul că, începând de săptămâna viitoare, de luni dimineață, vom începe un control tematic la punctele de colectare, adică la magazine, mai pe românește, fie că discutăm despre colectare manuală, fie că discutăm despre colectare automată și în fiecare județ din România Garda Națională de Mediu va verifica minim 100 de magazine. Asta înseamnă peste 4.000 de puncte de colectare verificate săptămâna viitoare, pentru a ne asigura că populația este tratată cu respectul cuvenit și cu aplicarea corectă a legii, bineînțeles. Pot să vă mai spun despre Sistemul de Garanție-Returnare că a generat foarte multe locuri de muncă, urmează să deschidem foarte curând și Centrul de sortare și de numărare de la Bacău, care va însemna, din nou, peste 150 de locuri de muncă. Am citit un studiu care spunea că, în afară de toate aceste cifre oficiale pe care eu le spun, 1.000 de șoferi astăzi pe străzile din România care colectează ambalaje fiecare cu camionul propriu, carburant, accize, locuri de muncă în punctele de colectare, există aproximativ cinci, poate chiar 6.000, după unele socoteli, de colectori informali, care astăzi pot pune o pâine pe masă datorită Sistemului de Garanție-Returnare. Sunt acei oameni pe care îi vedem că ori de câte ori văd un bidon aruncat pe marginea drumului, pe albia unui curs de apă sau, pur și simplu, lângă un coșt de gunoi sau poate chiar în coșul de gunoi, de multe ori, merg și îl iau pentru a recupera garanția, însă acela nu este doar un beneficiu pentru acel colector informal - poate o persoană mai necăjită, care nu are o altă sursă de venit și înțeleg că unii câștigă și câte 400 de lei pe zi - dar asta înseamnă că industria reciclării din România funcționează, toate industriile de reciclare anunță capacități noi de producție, fie că discutăm despre sticlă, fie că discutăm despre alte tipuri de materiale, asta mă bucură pentru că înseamnă investiții și, mai important decât atât, am înțeles că în cazul PET-ului, pentru prima oară, cel mai mare procesator de PET din sud-estul Europei care e la noi în România, în județul Buzău, dar, pentru prima oară în istoria companiei, a anunțat că nu v-a mai importa PET, România nu mai importă deșeurile altora sau ambalajel altora, ci folosim exclusiv PET din producția internă a României, adică din ceea ce generăm noi datorită Sistemului de Garanție-Returnare.
Mulțumesc pentru această discuție și pentru prezența pe frecvențele Radio România Actualități.