Săptămână crucială pentru viitorul Radioului şi Televiziunii publice

"Perspective" - Realizator: Pavel Ionescu - Reporter: Alina Stănuţă

Săptămâna care începe ar putea să fie crucială pentru viitorul serviciilor publice de Radio şi Televiziune din România, în contextul propunerii legislative a PSD de eliminare a 102 taxe nefiscale.

Între acestea se numără şi taxa radio-tv, pe care, conform legii de funcţionare a celor două instituţii, o plăteşte orice abonat la servicilie acestora.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a explicat faptul că taxa trebuie plătită de la bugetul de stat, iar guvernul îşi asumă astfel finanţarea celor două instituţii. Radioul şi Televiziunea pierd astfel atributul de serviciu public, definit în chiar articolul 1 al Legii de funcţionare.

Ideea a fost criticată, pe motiv că va instaura controlul politic, privând cele două instituţii de independenţa editorială. Consiliul de Administraţie al Radio România semnalează într-un comunicat că "trecerea finanţării la bugetul de stat transformă postul public de radio într-un post guvernamental, pierzându-şi autonomia şi independenţa, precum şi credibilitatea în exercitarea misiunii sale publice în beneficiul cetăţenilor".

Foşti conducători ai Radioului şi Televiziunii au semnat o scrisoare de protest, la fel şi EBU.

Iniţiativa legislativă a PSD a trecut rapid prin Senat şi se află acum la Camera Deputaţilor, pe traseul Comisie de buget şi apoi, dezbaterea şi votul în plen.

Deputaţii din Comisia de buget vor analiza proiectul de lege iniţiat de liderul PSD

Reporter: Deputaţii din Comisia de buget vor analiza mâine proiectul de lege iniţiat de liderul PSD, Liviu Dragnea, privind eliminarea unor taxe, inclusiv cea radio-tv. Deputaul social-democrat Claudiu Manda, vicepreşedinte al Comisiei pentru buget, susţine eliminarea acestor taxe pe motiv că în acest fel s-ar simplifica viaţa românilor şi s-ar reduce birocraţia.

Claudiu Manda: Eu cred că lucrurile sunt simple. Există surse de finanţare în continuare pentru funcţionarea şi a Radioului şi a TVR, aşa că nu cred că trebuie să fie un motiv de panică. Noi nu vorbim de o lipsă a surselor de finanţare, ci vorbim de o altă sursă de finanţare. Dar eu cred că lucrurile sunt în felul următor: în primul rând, toate aceste taxe, unele dintre ele chiar aberante, dintre acelea care nu îşi mai fac efectul, trebuiau să simplifice viaţa românilor.

Reporter: În replică, deputatul liberal Gheorghe Ialomiţianu a atras atenţia că o astfel de măsură ar putea conduce la o supraîncărcare a bugetului şi a pus totul pe seama campaniei electorale care se apropie.

Gheorghe Ialomiţianu: Acest proiect de lege face mai mult rău decât bine, pentru că pune în dificultate foarte multe instituţii, inclusiv Radioul şi Televiziunea. PSD, în momentul de faţă, pentru câteva voturi în preajma alegerilor, vrea să pună pe butuci instituţii strategice din România. Este foarte grav ce face PSD în momentul de faţă.

Reporter: Taxa radio-tv nu poate fi eliminată fără a rediscuta filosofia după care funcţionează serviciile publice de radio şi televiziune, afirmă preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta s-a declarat împotriva eliminării taxei radio-tv.

Kelemen Hunor: Taxa radio-tv trebuie să rămână. Dincolo de faptul că va pune în dificultate şi misiunea serviciului public, va însemna şi un efort bugetar mult mai mare.

Reporter: Europarlamentarul Mircea Diaconu, fost ministru al culturii, pledează ferm pentru menţinerea taxei radio-tv.

Mircea Diaconu: E vorba de o utilitate publică. Utilitatea publică apare, Doamne fereşte, în situaţii de urgenţă maximă pentru cetăţeni, pentru naţiune. Radioul şi televiziunea publice îşi găsesc utilitatea în primul rând în situaţiile de urgenţă, de comunicare directă între stat şi cetăţean.

Reporter: Dacă politicienii văd diferit acest proiect de lege, Federaţia Internaţională şi cea Europeană a Jurnaliştilor, precum şi Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune critică la unison această soluţie, motivând că ea ar putea duce la instaurarea controlului politic asupra Radioului şi Televiziunii publice.

Directorul general al EBU îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu propunerea de eliminare a taxei radio-tv

Directorul general al EBU - Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune - a adresat o scrisoare Parlamentului de la Bucureşti în care îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu propunerea de eliminare a taxei radio-tv.

Ingrid Deltenre consideră că taxa radio-tv creează o legătură directă între radiodifuzor şi public.

În schimb, finanţarea directă de la bugetul statului expune radiodifuzorii unor eventuale ingerinţe şi presiuni politice, apreciază aceasta.

În scrisoarea adresată Parlamentului, directorul general al EBU lansează apelul ca legislativul să nu facă acest pas iremediabil, care poate distruge sistemul public al serviciilor de radio şi televiziune din România.

Finanţarea serviciilor publice de radio şi televiziune de la bugetul de stat este cea mai rea soluţie posibilă, consideră şi directorul juridic al EBU, Richard Burley, aflat zilele acestea la Bucureşti.

Richard Burley: Sunt foarte îngrijorat să aud ce se întâmplă. Abonamentul radio-tv nu este o taxă, este contribuţia foarte importantă a societăţii la finanţarea serviciilor publice de radio şi televiziune.

Încercarea de eliminare a acestui abonament creează mari îngrijorări, pentru că bunele practici de până acum ne arată că cea mai bună soluţie pentru finanţarea Radioului şi Televiziunii publice este abonamentul. În acest fel, cele două servicii sunt pe deplin independente şi se creează o relaţie cu publicul, care este proprietarul acestor două media.

Reporter: Finanţarea prin taxă a Radioului şi Televiziunii publice corespunde rolului fundamental al acestor servicii de a promova educaţia şi cultura şi de a informa corect, consideră şi secretarul general al Uniunii de Radio şi Televiziune Asia-Pacific, Javad Mottaghi, care pledează pentru menţinerea acestui mecanism./dsirbu/ Graham Ellis, directorul adjunct de la BBC, consideră şi el că plata unei taxe radio-tv este garanţia independenţei serviciilor publice.

Graham Ellis: Realitatea e că abonamentul se dovedeşte absolut esenţial pentru independenţa BBC, pentru că o dată stabilit, acesta îi permite Radioului să fie independent deopotrivă faţă de guvernări şi presiunea concurenţei.

Reporter: Într-o scrisoare deschisă, 12 foşti preşedinţi directori generali ai Radioului şi Televiziunii publice atrag atenţia asupra riscurilor generate de posibilitatea eliminării taxei radio-tv.

Abonamentul radio-tv a fost menţinut de toate regimurile politice de până acum, fiind dovada contractuală că acţionarii celor două instituţii sunt cetăţenii, mai spun semnatarii. Foştii preşedinţi ai Radioului şi Televiziunii publice amintesc că părinţii fondatori ai Radioului public, în anul 1928, au propus Parlamentului României, regelui şi societăţii româneşti introducerea abonamentului radio, care a fost menţinut până acum, adăugându-se în 1956 şi abonamentul tv.

Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune și al TVR, împotriva eliminării taxei

Nici Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune nu susţine iniţiativa legislativă privind eliminarea unor taxe, între care cea şi a radio-tv. Eliminarea acestei taxe modifică radical existenţa autonomă şi independentă a serviciilor publice de media - se arată într-un comunicat al Consiliului.

Şi Consiliul de administraţie al TVR susţine păstrarea abonamentului radio-tv ca principală sursă de finanţare. Potrivit unui comunicat, eliminarea taxei şi finanţarea Televiziunii Române în principal din fonduri de la bugetul de stat ar afecta misiunea publică a instituţiei şi ar crea premisele unei puternice dependenţe faţă de factorii politici.

Proiectul de lege a trecut rapid de Senat săptămâna ce tocmai se încheie şi este aşteptat să intre la vot în forul decizional în plenul Camerei Deputaţilor, marţi. Comisia pentru buget din Camera Deputaţilor va mai avea pe ordinea de zi, probabil tot luni, şi o întâlnire cu conducerea ASF.

Tema discuţiei o reprezintă preţul poliţei RCA.

În Senat, la Comisia juridică este aşteptat votul asupra propunerii preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care îi exclude pe preşedintele României şi ministrul justiţiei din procedurile de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor şefi.